Din ce în ce mai multe dovezi par să indice faptul că boala cauzată de noul coronavirus lasă sechele nebănuite pe termen mediu și lung, în cazul a numeroși pacienți. Astfel, o treime dintre persoanele care s-au vindecat după ce au fost infectate cu SARS-CoV-2 au fost diagnosticate, în primele şase luni după contaminare, cu tulburări neurologice sau psihiatrice, potrivit celui mai amplu studiu realizat până în prezent asupra bilanţului problemelor de sănătate mintală ale foştilor bolnavi de COVID-19, informează AFP.
Incidenţa afecţiunilor neurologice, precum hemoragiile cerebrale (0,6 la sută), accidentele vasculare cerebrale (AVC - 2,1 la sută) şi demenţa (0,7 la sută), a fost global mai scăzută, dar riscul a fost în general mai ridicat în rândul pacienţilor care au avut forme grave de COVID-19, transmite Agerpres. Cele mai frecvente afecţiuni au fost anxietatea (17 la sută) şi tulburările de dispoziţie (14 la sută), afirmă autorii acestui studiu, publicat în revista de specialitate The Lancet Psychiatry.
Analizând dosarele medicale în format electronic ale unui grup de 236.379 de pacienţi care au avut COVID-19, autorii cercetării au constatat că o treime dintre acele persoane au primit un diagnostic de boală neurologică sau psihiatrică în primele şase luni după infectare. Pentru 13 la sută dintre aceste persoane, a fost vorba despre primul lor diagnostic neurologic sau psihiatric. Riscul de a dezvolta astfel de afecţiuni pe termen lung este crescut la pacienţii spitalizaţi cu forme severe de COVID-19. Astfel, aproape jumătate dintre pacienţii internaţi la reanimare au primit un diagnostic de tulburări neurologice sau psihiatrice în primele şase luni după infectare.
Aproape 7 la sută dintre pacienţii care au fost la reanimare au suferit ulterior un AVC, 2,7 la sută o hemoragie cerebrală şi aproape 2 la sută au dezvoltat demenţă. În comparaţie, aceste procente au fost de 1,3 la sută, 0,3 la sută, respectiv, 0,4 la sută în grupul persoanelor care nu au fost spitalizate.
Cercetătorii au examinat totodată datele medicale obţinute de la peste 100.000 de pacienţi care au avut gripă. Riscul unor diagnostice neurologice sau psihiatrice a fost, în ansamblu, cu 44 la sută mai mare după COVID-19 decât după gripă.
