Drumuri asfaltate, utilităţi până la poarta cetăţeanului, instituţii care să arate civilizat şi locuri unde populaţia activă să îşi poată petrece timpul frumos şi sănătos fac parte din strategia prin care comuna Umbrăreşti vrea să se dezvolte şi să atragă investiţii care să le facă oamenilor traiul mai bun.
De la copiii cei mai mici, la cei mai vârstnici locuitori, cu accent deosebit pe tineret şi populaţia activă, aducătoare de venituri şi plus de valoare în comunitate, toate categoriile de persoane sunt vizate de proximele investiţii aflate pe masa edililor din comuna Umbrăreşti. Cel puţin asta susţine primarul Stoica Paraschiv, care ne-a explicat că acolo unde există o bază care să atragă oameni, proiectele nu mor niciodată. Începând cu drumurile, aspect cu care aşezarea se poate mândri. Asfalt ca-n palmă acoperă circa jumătate din reţeaua de 50 de kilometri de drumuri din Umbrăreşti, încă aproximativ un sfert urmând să facă cunoştinţă cu covorul asfaltic.
"Avem trei proiecte de asfaltare a drumurilor, care vizează circa 20 de kilometri de drumuri din reţeaua care măsoară 50 de kilometri. Vom avea cam 80 la sută din reţeaua totală acoperită cu asfalt, ceea ce este foarte bine", ne spune primarul comunei Umbrăreşti, Stoica Paraschiv.
Concomitent cu asfaltul, la Umbrăreşti vine şi canalizarea, circa o mie de locuitori exprimându-şi deja opţiunea să se branşeze.
"Proiectul de canalizare este în derulare cu Apă-Canal. S-au făcut achiziţii, suntem în faza de execuţie. Încă nu s-au apucat de treabă, dar urmează. Circa o mie de locuitori au făcut solicitări pentru canalizare. Lucrările vor începe în Umbrăreşti Vale. Sunt străzi unde, la primul proiect, nu au fost finalizate lucrările total şi acum trebuie să le reluăm şi să le punem la punct", explică edilul.
Cultură, sport şi joacă
Sunt alte trei direcţii spre care vor pleca bani în următoarea perioadă odată cu demararea lucrărilor de reabilitare a căminului cultural, construcţia unei săli de sport şi finalizarea lucrărilor la singurul parc din comună. Costurile investiţiilor sunt de ordinul milioanelor de lei, parte din ei fiind bani din fondurile Primăriei.
"Parcul cu locul de joacă este realizat în proporţie de 50 la sută. Este mai mult decât un loc de joacă, este un spaţiu de recreere şi a costat în jur de 650.000 de lei. Comuna are acum în jur de o mie de copii, care vor beneficia din plin de acest obiectiv, mai ales că este singurul din comună. Proiectul de renovare a căminului cultural este în faza de achiziţie, aici fiind vorba de o refacere totală. Proiectul se derulează prin Compania Naţională de Investiţii. Costurile ajung la 2,5 milioane lei, din care circa 700.000 sunt de la Primărie, partea de cofinanţare", relatează edilul comunei.
Nici elevii şi tinerii amatori de sport nu au fost uitaţi. Pe lângă baza sportivă din Umbrăreşti Deal, în comună va apărea şi o sală de sport, chiar în curtea uneia dintre şcoli. De ea, vor beneficia şi elevii, pentru orele de educaţie fizică, dar şi tinerii din comună, în afara orelor de curs.
"Ni s-a aprobat o sală de sport tot prin Compania Naţională de Investiţii. Suntem în faza de avize, hotărârea de consiliu este dată pentru predarea amplasamentului. Va fi o sală de o sută de locuri, destul de încăpătoare, cu tot ce presupune, vestiare, dependinţe. Tinerii din comună îşi doresc o sală de sport de mulţi ani, pentru fotbal sau alte sporturi. Acum ei se îndreaptă către Iveşti, unde este o sală", conchide primarul Paraschiv.
Unde-s bani, merg şi imobiliarele
Cu şapte sate componente şi circa 7.000 de locuitori, drumuri asfaltate în mare parte, utilităţi, care demult finalizate, care în curs de implementare, dar şi apropierea de Siret, care dă posibilitatea derulării de activităţi agricole profitabile, Umbrăreştiul nu stă deloc rău la capitolul atractivitate. Şi pentru fiii satului, plecaţi la oraş sau în străinătate, dar şi pentru nou-veniţi, decişi să investească într-o casă la ţară, ceva pământ şi, de ce nu, într-o mică afacere. Nu e de mirare că la mai tot pasul găseşti câte o casă falnică în construcţie sau abia terminată. Secretul? Investiţiile au făcut ca localitatea să prezinte credibilitate, iar cei care vin să se stabilească sau să investească aici sporesc, la rândul lor, banii comunităţii.
"Se construieşte mult, şi cei de aici şi cei care vin de afară. S-au făcut multe cu fonduri europene aici şi lumea a prins încredere. Noi am încurajat atragerea de fonduri. Cei care sunt plecaţi în străinătate cumpără, construiesc. Sunt care vin să cumpere şi din alte părţi, din alte comune. Au linişte, pământ pe care dacă vor pot cultiva, au utilităţi", argumentează primarul Stoica Paraschiv.
Efort comun pentru aducerea gazului metan
Comuniunea a trei unităţi administrativ-teritoriale mari pare să fie cheia prin care şi locuitorii de la ţară să poată beneficia de facilitatea gazului metan. În condiţiile în care în majoritatea comunelor gălăţene şirul utilităţilor se limitează la apă curentă, canalizare şi energie electrică, Umbrăreştiul îndrăzneşte să spere că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, butelia cu gaz sau soba cu lemne nu vor fi singurele opţiuni pentru locuitorii săi. Asta graţie unui proiect comun cu alte două comune învecinate, Barcea şi Drăgăneşti, alături de care speră să obţină undă verde pentru atragerea investitorului.
"Un astfel de poiect a mai fost la Umbrăreşti cu ani în urmă, dar nefiind foarte multe solicitări şi nici instituţii sau agenţi economici care să fie consumatori de gaz, nu s-a realizat. Niciun investitor nu vine să facă lucrarea dacă nu există o cofinanţare serioasă. Dacă venim trei comune cu o cofinanţare de 25 – 30 la sută, atunci dacă la fiecare comună sunt, să zicem, o mie de abonaţi, începe să se amortizeze investiţia", detaliază primarul Stoica Paraschiv.
Asistaţii social s-au dus la muncă
Aproape jumătate din numărul locuitorilor care beneficiau de ajutoare sociale au ieşit de pe lista celor care primeau venitul minim garantat la Umbrăreşti, după ce au fost tentaţi cu locuri de muncă unde îşi pot întrebuinţa capacităţile şi câştiga bani prin eforturi proprii. Astfel, ne asigură primarul Stoica Paraschiv, numărul dosarelor aflate acum pe masa compartimentului de asistenţă socială din Primărie depăşeşte cu puţin o sută, cam un sfert fiind cei care sunt apţi de muncă, în adevăratul sens al cuvântului.
"Circa 30 la sută ar mai putea, să zicem, să se angajeze, restul sunt oameni cu probleme reale. Iar cei care sunt, îi punem la muncă, pentru că avem o comună întinsă, cu circa 50 de kilometri de drumuri, şi este nevoie pentru curăţenie, întreţinere. În afară de asistaţii social, nu avem alte resurse să menţinem curăţenia în comună, nu avem servicii sau compartimente specializate, iar ei trebuie să facă ceva pentru banii pe care îi primesc", explică edilul.
