Naveta aduce pâinea pe masă la Nămoloasa (FOTO)

Naveta aduce pâinea pe masă la Nămoloasa (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(6 voturi)

Singura comună din judeţul Galaţi în care se poate ajunge numai trecând prin Vrancea este şi acum bântuită de blestemul apelor care au lovit cu furie zona, în 2005. Confundată cu Vadu Roşca, Nămoloasa pică constant de pe lista potenţialilor investitori care ar putea aduce bunăstare în comună şi pâine pe masă locuitorilor.

Situată mai mult în Vrancea decât în Galaţi, în albia Siretului care acum fix 14 ani mătura tot în cale, Nămoloasa a supravieţuit neaşteptat de bine furiilor care au distrus localităţi întregi şi au schimbat ori au curmat destine. Ca să ajungi la aşezarea situată ca într-o scoică între cele două diguri, menite să o apere de Siretul nărăvaş şi imprevizibil, trebuie să ieşi din Galaţi şi să treci prin satele Vrancei. De fapt, cam aşa se simt ca apartenenţă locuitorii din Nămoloasa, mai apropiaţi fizic, social şi economic de judeţul vecin decât de judeţul din scripte. Şi au şi de ce, pentru că, de-a lungul anilor post-inundaţii, investitorii mari i-au ocolit, deşi iniţial s-au arătat mai mult decât tentaţi să îşi aducă banii şi afacerile la Nămoloasa, atraşi de potenţialul zonei. Frica de potenţialele viituri care să le distrugă averile i-a pus însă pe fugă pe rând, întâi pe finanţatorul unui combinat de creştere a porcilor, iar mai apoi pe un producător de încălţăminte.

Punct de lucru, devenit istorie

Este ceea ce a intenţionat să facă primarul Adrian Răsmeriţă, în urma discuţiilor cu patronii fabricii de încălţăminte de la Măxineni, unde mulţi dintre oamenii din Nămoloasa mergeau oricum la muncă. "Am vorbit cu managerul de acolo. Ei îi adună din toată zona, inclusiv Măicăneşti, Olăneasa, Gulianca şi Năneşti. Ei aduc un microbuz aici ca să ia forţa de muncă, îi califică. I-am propus să îi asigur aici un spaţiu, pe puţini bani, în ideea că va atrage forţă de muncă de aici. A fost de acord, e un spaţiu unde a fost un magazin de stat. A venit italianul, s-a uitat, i-a convenit, făcea calcule cum să îşi pună liniile. Când a venit ulterior să mai facă ceva, a venit Siretul, din dig în dig. Chiar atunci eram în implementarea unui proiect cu fonduri euopene pentru un drum care să lege Nămoloasa de satul Crângeni, care nu are legătură cu albia râului, dar investotorii sunt foarte sensibili la toate aspectele. Şi aşa i-am pierdut", ne explică edilul din Nămoloasa povestea eşuării unuia dintre marile planuri de investiţii care ar fi putut îmbunătăţi şi bugetul comunei, şi pe cel al locuitorilor ei. În astfel de condiţii, cum investitorii nu vin la Nămoloasa, trebuie să meargă localnicii prin alte părţi ca să îşi câştige existenţa. Unde? Tot Vrancea, în fiecare zi, cu microbuzul.

"Ca variante au fabrica de încălţăminte care încă funcţionează la Măxineni şi care trimite un microbuz în fiecare dimineaţă, le asigură transport gratuit. Apoi am discutat la Focşani la o fabrică de confecţii şi ei trimit microbuze în fiecare dimineaţă la 5,30 şi iau muncitorii. Au salarii bune, de vel puţin 2.000 de lei şi bonuri de masă. Şi s-au învăţat şi cu naveta. Şi mai e o fabrică de confecţii metalice la Focşani, unde lucrează îndeosebi băieţii. Şi aceia le asigură transportul", ne face rezumatul pieţeii muncii primarul Adrian Răsmeriţă. O a patra opţiune ar fi agricultura, în Nămoloasa funcţionând în prezent cinci asociaţii agrocole. Munca la câmp ar putea fi o opţiune de viitor pentru locuitorii comunei, având în vedere că  aproape jumătate dintre copiii care termină opt clase în sat nu îşi mai continuă studiile şi preferă să meargă la muncă.

Asistaţii, "răpiţi" de constructori

Spre deosebire de alte zone ale judeţului unde firmele de construcţii care au lucrat la drumuri sau alte proiecte mari legate de infrastructură s-au chinuit să atragă forţă de muncă locală sau chiar au fost nevoiţi să aducă oameni din alte părţi, la Nămoloasa nu s-a întâmplat aşa ceva. Asta susţine edilul Răsmeriţă, care se mândreşte că în ultimii doi-trei ani lista cu cele circa o sută de dosare pentru venitul minim garantat s-a înjumătăţit tocmai datorită constructorilor. "Oamenii s-au mai angajat cât au fost lucrări aici, iar apoi unii au rămas la firme şi acum se duc oriunde e nevoie", conchide edilul.

Primărie extinsă şi teren de sport

Trei sunt proiectele cu finanţare europeană de care ar putea beneficia, în viitorul apropiat, locuitorii comunei Nămoloasa. Pe lângă cel care vizează reţeaua de canalizare, pe masa edililor se află un plan de investiţii care vizează construirea unui teren de sport modern. Comuna nu are aşa ceva, iar amplasamentul va fi, cum nu se poate mai nimerit, char în curtea şcolii din centrul comunei. Acces la teren vor avea toţi locuitorii, în mod gratuit, promite edilul, dar asta numai în afara orelor de curs, când principalii beneficiari vor fi elevii. Un al treilea proiect care va fi finanţat cu circa 80.000 de euro vizează extinderea sediului Primăriei, care acum funcţionează într-o clădire veche, dar bine conservată, ce nu mai asigură însă suficient spaţiu pentru toate serviciile.

60 la sută dintre copii îşi continuă studiile

Peste 200 este numărul copiilor care merg la şcoală, în prezent, la Nămoloasa, cifră mulţumitoare pentru administraţia locală, care a investit, recent, 1,6 milioane de lei din bani primiţi de la Guvern în modenizarea singurei unităţi de învăţământ primar şi gimnazial care deserveşte aşezarea. A meritat fiecare bănuţ, ne asigură edilul Adrian Răsmeriţă, şcoala, formată din două corpuri de clădire, fiind reabilitată din temelii. De la centrală termică, zidărie, structură de rezistenţă, mobilier, toalete interioare şi până la dotările din laboratoare, totul este nou şi frumos. "A meritat să investim, înainte cădeau tavanele, e păcat să nu aibă copiii condiţii să înveţe. Avem copii buni, cam 60 la sută merg mai departe, la liceu. Am avut şi absolvenţi de licee foarte bune din Galaţi, mulţi au mers la facultate", punctează edilul. Restul copiilor, care nu mai merg la şcoală după ce termină opt clase, se îndreaptă, de regulă, spre muncile agricole.

De ce se întorc oamenii în comuna natală

Dincolo de pitorescul aşezării situate în albia Siretului, cu avantajele aferente, motivele care îi atrag pe fiii satului să revină sau să stea în localitate sunt cât se poate de legate de efortul uman de a îmbunătăţi condiţiile de trai. Apa, canalizarea şi posibil în viitor gazul metan sunt pe lista utilităţilor care fac traiul la Nămoloasa unul atractiv.

Comuna Nămoloasa are, în prezent, 2.160 de locutiori în scripte, cifră care se menţine constantă, spre deosebire de alte zone ale judeţului, unde fenomenul migraţiei la oraşe sau în strănitătate a ciuntit grav harta demografică a unităţilor administrativ-teritoriale. Un motiv al menţinerii numărului de locuitori este, după cum ne dezvăluie primarul Adrian Răsmeriţă, revenirea multor familii de la oraş. Pensionari, oamenii se întorc la casele părinteşti unde îşi întemeiază goposdării, lăsându-şi apartamentele de la oraş pentru casele pe pământ şi perspectiva de a îngriji o palmă de teren şi a de creşte un animal, o pasăre. Şi nu vin degeaba, pentru că şi aşa departe de oraş, nu resimt foarte tare diferenţele la capitoul confort, atât cât poate fi el asigurat de adminstraţia locală. De la iluminatul public, la utilităţile care le ajung în gospodării, oamenii din Nămoloasa pot spune că nu sunt rupţi de lume. Străzile sunt luminate de sisteme cu leduri, apă potabilă curge la robinet în aproape toată comuna, iar până în toamna anului viitoor, cel puţin cei care sunt riverani străzii principale din comună, DN 204 N, vor avea şi canalizare.

"Asfalt avem 98 la sută şi nu îl vom strica pentru canalizare, pentru că am luat în calcul. Am lăsat un spaţiu de 1,70 metri între limita de proprietate şi asfalt şi am făcut un şanţ de scurgere a apelor pluviale în partea cealaltă. Vom veni cu canalizarea pe partea unde nu este şanţ. Nu puteam să renunţ la un proiect de 3 milioane de euro pentru asfaltare ca să aştept canalizarea şi oamenii să nu beneficieze de un minim de confort. Canalizarea vine doar pe strada principală, pe DN 204 N. Nu aveam bani suficienţi să fac canalizare pe toată comuna, pe 30 de kilometri de drumuri şi atunci sunt doar şase kilometri de reţea şi staţie de epurare, în banii pe care i-am primit de la Uniunea Europeană", detaliază primarul Adrian Răsmeriţă.

Concesiunile nu au căutare

În condiţiile în care majoritatea tinerilor care vor să rămână în Nămoloasa au deja case proprii sau rămase moştenire de la bunici ori părinţi, iar cei care vin deţin de asemenea proprietăţi pe care eventual construiesc case noi, proiectul de concesionare a 36 de loturi de teren special pentru tineri, iniţiat de Prirmărie în urmă cu căţiva ani, nu s-a bucurat de un foarte mare succes. Doar şapte loturi au fost atribuite celor care soliclitat locuri pentru a-şi întemeia gospodării, aceştia primind concesiune pentru următorii 49 de ani.

Medic, stomatolog si farmacie

Din punct de vedere al asistenţei medicale, lucrurile s-au îmbunătăţit semnificativ la Nămoloasa. Aici este un medic generalist care locuieşte în comună de mulţi ani şi care îşi cunoaşte bine pacienţii, iar la cabinetul stomatologic, echipat cu cele mai noi dotări, a venit recent un medic de la Bacău, care oferă consultaţii şi tratamente de două pri pe săptămână. "Am convenit cu domnul doctor ca toţi copiii din Nămoloasa să aibă parte de consultaţii şi tratamente stomatologice gratuite. Aşa îi educăm şi îi încurajăm pe cei mici să vină cu drag la medic şi să înveţe să aibă grijă de dinţii lor. În plus, farmacia eliberează reţete compensate, ceea ce un mare câştig, pentru că oamenii nu mai trebuie să meargă la oraş sau în alte comune", ne explică primarul Răsmeriţă. Iar pentru cazurile urgente, chiar dacă la Nămoloasa nu există un centru de permanenţă, există soluţia unei ambulanţe care să ajungă rapid, cea de la Tudor Vladimirescu, care vine în 30 de minute pentru cazurile de prim ajutor

Muzeul Războiului, aprobat de minister

Comunitate rurală, Nămoloasa are ambiţia de a-şi valorifica potenţialul istoric. Situată pe linia frontului în cele două războaie mondiale, comuna de astăzi nu vrea să îşi piardă din legătura cu trecutul şi încearcă să îşi utilizeze la maximum potenţialul. De aceea, aici se va înfiinţa, promite primarul Adrian Răsmeriţă, primul muzeu al războiului din judeţul Galaţi. "Noi avem aici 15 guri de tragere, e păcat să nu le valorificăm. Am primit aprobarea de la Ministerul Apărării Naţionale, avem promisunea de la Armată că ni se vor aduce un tanc, un tun şi mitraliere, precum şi alte obiecte specifice care pot fi expuse. Ar fi ceva extraordinar pentru noi şi credem că ar fi un punct de atracţie care ar creşte potenţialul zonei", explică edilul.

Bloc pentru cazarea cazurilor disperate

Un imobil format din apartamente care aveau ca destinaţie locuinţe pentru specialiştii care veneau să lucreze în comună va avea, în curând, o altă destinaţie, promite primarul Adrian Răsmeriţă, nevoit să se adapteze noilor prevederi legislative care pot lăsa, de la o oră la alta, oameni fără acoperiş deasupra capului. Este vorba nu doar de cazurile mamelor cu copii aflate în situaţiii dificille de violenţă domestică, ci mai ales de cei care pot primi, drept pedeapsă, un ordin de protecţie provizoriu din partea poliţistului din sat. Pentru aceste situaţii, nu există cadrul legislativ de protecţie a celor evacuaţi, soluţiile fiind lăsate la latitudinea autorităţilor locale. "Noi nu am avut încă astfel de cazuri, dar preconizăm să se întâmple, nu se ştie. Pentru asta vom amenaja cel puţun un apartament, pentru a le caza pe acele persoane îndepărtate temporar din locuinţă, pe care nu le putem lăsa pe drumuri", ne-a explicat edilul din Nămoloasa.

Citit 9550 ori Ultima modificare Marți, 18 Iunie 2019 17:52

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.