Senatorul Gheorghe Saghian: „E nevoie de centre de păstrare şi sortare a produselor agricole”

Senatorul Gheorghe Saghian: „E nevoie de centre de păstrare şi sortare a produselor agricole”
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Agricultorii vor beneficia de un sprijin mai mare în 2014 * Cu bani europeni, aceştia pot crea spaţii de depozitare a producţiei * Iată ce ne-ar putea face competitivi pe piaţa externă


- Domnule senator, ce îi aşteaptă pe agricultori în anul 2014? Se vorbeşte despre un sprijin financiar mai mare pentru aceştia, atât din partea UE, cât şi a statului român.

- Într-adevăr, sprijinul financiar pentru agricultori este mai mare în anul 2014, atât din partea UE, cât şi a Guvernului Ponta, care tratează agricultura ca pe o prioritate a României. În ianuarie 2014, Guvernul a pus la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale fonduri de 6,3 miliarde lei (1,4 miliarde euro) pentru plata integrală a schemei de plată unică pe hectar pentru a asigura resursele financiare necesare agricultorilor pentru campania agricolă de înfiinţare a culturilor din primăvara acestui an şi pentru întreţinerea acestora. Acest efort al Guvernului în mod sigur se va reflecta în rezultatele anului agricol 2013-2014. Cea mai mare parte din aceşti bani vor fi recuperaţi de la UE până la sfârşitul lunii iunie 2014. În judeţul nostru, la această dată, peste 95 la sută din beneficiarii acestui sprijin financiar au încasat integral suma cuvenită pentru toate formele de sprijin finanţate de UE şi de Guvernul României. Pentru informarea corectă a agricultorilor gălăţeni, am să prezint formele de sprijin de care au beneficiat cei care exploatează terenurile agricole, cresc animale şi au depus cereri la Agenţia de Plăti pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Pentru schema de plată unică pe hectar s-au încasat 160 euro pe hectar (139 euro/ha de la UE + 21 euro/ha de la bugetul de stat). La această sumă de 160 euro/ha s-au mai adăugat Plăţile naţionale directe complementare (de la bugetul de stat): pentru culturi în teren arabil - 21 euro/ha, pentru terenurile arabile din localităţile Nămoloasa, Fârţăneşti, Tg. Bujor, Vlădeşti, Oancea, Suceveni considerate zone defavorizate - 80 euro/ha; pentru cultura de sfeclă de zahăr şi pentru zahăr – 487,43 euro/ha; pentru cultura de tutun – 1.300 euro/ha; pentru bovine - 480 lei/cap; pentru ovine şi caprine - 38 lei/cap; pentru ovine şi caprine în localităţile considerate defavorizate - 68 lei/cap; pentru acciza redusă la motorină în trimestrul patru – 1,39 lei/litru.

- Se aşteaptă producţii-record în acest an. Cel puţin, mulţi dintre agricultori susţin acest lucru. Avem, însă, o mare problemă, în toată ţara: nu există depozite în care agricultorii să îşi poată păstra producţia. Cum credeţi că poate fi rezolvată această problemă?

- În 2013 am avut un an agricol foarte bun, cu producţii la majoritatea culturilor pe măsura aşteptărilor. Marea problemă în 2013, la nivel naţional, a fost preţul, nicidecum insuficienţa spaţiilor de depozitare. Capacitatea de depozitare a producţiei agricole în România este de 18 milioane de tone şi dacă avem în vedere că nu toate culturile se recoltează în acelaşi timp şi o parte cu livrare imediată (rapiţa, floarea soarelui) ar trebui să nu ne îngrijorăm, din acest punct de vedere. Este foarte adevărat că sunt necesare mai multe spaţii de depozitare, însă pe producătorii agricoli, care exploatează suprafeţe mai mari, nu îi opreşte nimeni să acceseze fonduri cu finanţare pe măsura „Investiţii în sectorul agricol, în întreprinderi rurale şi spaţiul rural”. În perioada 2007-2013, au fost alocate prin PNDR 918,100 milioane euro. Le recomand celor interesaţi din judeţul nostru să meargă la SC Agrimat SA Matca să vadă cum arată şi cum s-au realizat spaţii moderne pentru depozitare.

- Domnule senator, este binecunoscut faptul că sunteţi preşedintele Comisiei de Agricultură, iar de profesie – inginer agronom. Ce proiecte vă doriţi să implementaţi în acest sector?

- Ca preşedinte al Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură şi Dezvoltare Rurală din Senatul României aş putea spune că am avut câteva priorităţi legislative în 2013 şi 2014 până în prezent, proiecte de legi care au fost dezbătute şi amendate în comisie, apoi susţinute şi votate în plenul Senatului. Un proiect extrem de important a fost Legea de reorganizare a MADR, care vizează reînfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Zonele Montane, înfiinţarea Agenţiei Naţionale Fitosanitare, cu o activitate foarte importantă pentru că ţine foarte mult de ceea ce înseamnă securitatea alimentară, şi înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Resurse Vegetale. Apoi aş aprecia proiectul de lege privind liberalizarea pieţei funciare, proiect de lege iniţiat de MADR, având ca obiectiv punerea în valoare a comunităţilor locale şi de a proteja terenurile agricole din România. Legea fondului mutual, promovată şi promulgată în 2013, iar acum trecem la partea de implementare, lucru extrem de important pentru România. A mai fost şi legea pajiştilor, o lege mult aşteptată de fermieri. Ca inginer agronom, îmi doresc să implementăm un set de stimulente financiare pentru comasarea terenurilor. Un stimulent financiar major sper să apară în 2015, când vor primi subvenţii mai consistente cei cu suprafeţe cuprinse între cinci şi 30 de hectare. Apoi, îmi doresc să înfiinţăm centre de colectare, sortare şi depozitare a produselor agricole, finanţate prin PNDR şi ajutoare de stat, un proiect extrem de important pentru producătorii agricoli. Mai am în vedere realizarea gratuită a cadastrului pentru toate terenurile agricole şi refacerea sistemului de irigaţii şi îndiguiri.

- Ce măsuri ar trebui să adopte statul român pentru a creşte competitivitatea acestui sector în plan extern?

- Printre principalele măsuri pe care MADR ar trebui să le adopte pentru creşterea competitivităţii, aş enumera: promovarea produselor pe plan extern, atestarea produselor tradiţionale, comasarea ofertei de produse agroalimentare, promovarea produselor ecologice etc. Aş menţiona, în primul rând, că ar trebui să câştigăm piaţa internă cu produse de foarte bună calitate la preţuri avantajoase. Şi asta ar fi posibil dacă industria alimentară ar face parteneriat cu producătorii de materii prime, în sensul de a se susţine reciproc.

Citit 1824 ori Ultima modificare Marți, 25 Martie 2014 23:50

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.