Evaluaţi acest articol
(12 voturi)
1 comentariu


Cele două sate din componenţa comunei Rediu însumau, la recensământul din 2011, în jur de 2.200 de locuitori. Acum, la şase ani distanţă de la ultimul calcul oficial, populaţia comunei a scăzut la sub 2.000 de persoane, multe dintre ele trecute de 60 de ani. Lăsând la o parte faptul că aceasta este o problemă în sine, numărul tot mai mic de locuitori ridică o barieră de netrecut în calea obţinerii de fonduri europene necesare finanţării proiectelor de infrastructură.

"Între 1996 şi 2012, s-a reuşit alimentarea cu apă potabilă a gospodăriile din Rediu şi Plevna, celălalt sat din componenţa comunei. Din păcate, la acest stadiu am rămas, până în prezent. Din cauza unor factori de ordin obiectiv, nu am reuşit să obţinem finanţare europeană şi pentru realizarea reţelei de canalizare. Practic, comunele mici, cum este şi cazul nostru, nu sunt excluse din start, dar fondurile sunt acordate cu prioritate unităţilor administrative cu un număr mare de locuitori. Explicaţia este că astfel un număr cât mai mare de persoane, minimum 3.000, pot beneficia de investiţiile respective. Şi în privinţa infrastructurii rutiere este aceeaşi poveste. Noi avem şi prea puţini locuitori, suntem şi departe de oraş, nici nu avem o gară în apropiere, iar de aeroport nici nu mai are rost să menţionăm", a precizat primarul din Rediu, Mihai Fănel.

Guvernul, ultima soluţie


În lipsa banilor veniţi de la Bruxelles, singura speranţă a autorităţilor din Rediu rămâne în fondurile care ar putea să vină de la Guvern. Concret, în cazul reţelei de canalizare, spre exemplu, primarul din Rediu crede că va obţine fondurile necesare de la bugetul de stat în anul 2018.


Mihai Fănel, primarul comunei Rediu

Nici în privinţa asfaltării străzilor din cele două sate lucrurile nu se prezintă cu mult mai bine. Astfel, din cei aproximativ 20 de kilometri de drumuri în intravilan, doar în jur de un sfert sunt şi asfaltaţi. În rest, străzile sunt pietruite. "Chiar şi pietruite, drumurile sunt de o calitate bună, putând fi circulate indiferent de anotimp. Avem totuşi în plan asfaltarea a patru kilometri de drumuri, pentru care nu am primit finanţare europeană, din aceleaşi considerente. Am depus apoi proiectul pe Ordonanţa de Urgenţă 28, şi sper ca anul acesta să primim un răspuns favorabil de la Guvern", a adăugat Mihai Fănel.

Reorganizarea teritorială, o posibilă soluţie


O soluţie pentru aducerea de fonduri europene în vederea investiţiilor în infrastructura rurală ar exista totuşi, în comuna Rediu. Prin contopirea cu Suhurlui, comuna aflată imediat în vecinătate, şansele de atragere a fondurilor europene ar creşte considerabil. Dacă, la nivel teoretic, o astfel de reorganizare teritorială ar fi posibilă, niciuna din administraţiile celor două comune nu a făcut nimic concret, în acest sens.

De altfel, până în urmă cu aproximativ zece ani, satul Suhurlui era încadrat în comuna Rediu. În vara anului 2006, 1.627 de cetăţeni cu drept de vot din satul Suhurlui s-au exprimat, printr-un referendum, în favoarea desprinderii localităţii lor de Rediu şi transformarea într-o comună de sine stătătoare. Doar 37 de localnici din Suhurlui s-au arătat atunci împotriva acestei separări.

Şapte din zece tineri pleacă la oraş sau peste hotare


Populaţia judeţului Galaţi este într-un continuu proces de îmbătrânire, atrage atenţia Institutul Naţional de Statistică, în fiecare an. Dacă la oraş fenomenul este abia vizibil, în sate proporţiile sunt cu mult mai îngrijorătoare.

Nici comuna Rediu nu se sustrage acestui trend, din moment ce categoria de vârstă cel mai bine reprezentată este formată din locuitori trecuţi de 60 de ani. Concomitent cu îmbătrânirea populaţiei are loc şi o migraţie a locuitorilor tineri spre oraş sau direct la muncă în străinătate.

"Cam 70 la sută dintre cei tineri au plecat la oraş sau peste hotare, în căutarea unui trai mai bun şi pentru a-şi face o situaţie. Nu ştiu în ce măsură aceşti tineri se vor mai întoarce aici. Comuna este destul de departe de municipiul Galaţi, ceea ce pentru mulţi reprezintă un impediment. Pe de altă parte, este încurajator faptul că mulţi dintre cei plecaţi şi-au ridicat case în sat. Doar că unele dintre aceste construcţii sunt acum nelocuite. Cu timpul, poate se vor întoarce aici, la bătrâneţe", a spus Mihai Fănel, primarul din Rediu.

Comuna nu se află pe radarele investitorilor


Pentru adolescenţii care au terminat opt clase, comuna nu mai are prea multe de oferit, indiferent că vor sau nu să urmeze un liceu sau o şcoală profesională. Cei mai mari angajatori din Rediu, dincolo de Primărie, sunt societăţile agricole. Potrivit primarului Mihai Fănel, în Rediu sunt mai multe astfel de asociaţii, dintre care două mai importante, ce deţin, fiecare, între 3.000 şi 4.000 de hectare de teren arabil. În rest, oamenii practică agricultura de subzistenţă, pe terenurile moştenite de la părinţi.

"Investitorii nu ne bat la uşă. Noi oferim teren gratuit şi scutire de taxe şi impozite pentru o perioadă de cinci ani, pentru potenţialii investitori. Chiar şi aşa, nimeni nu se arată interesat", a concluzionat Mihai Fănel.

Citit 8019 ori Ultima modificare Marți, 21 Martie 2017 18:52

1 comentariu

  • postat de Ion Vineri, 24 Martie 2017 08:10 188.79.73.*** Link la comentariu
    0
    1

    Nici preot nu avem in satul Rediu! Domnul Casian se face ca ploua.

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.