Economist de profesie, Alexandru Fuică-Haisler, primarul din Negrileşti, a lucrat, vreme de nouă ani, într-o companie privată, unde, după cum ne-a mărturisit, gestiona, doar într-o singură tranzacţie, sume de bani echivalente cu bugetul anual al comunei pe care o conduce din anul 2012. În ciuda fondurilor guvernamentale pe care a reuşit să le atragă pentru investiţii în infrastructura celor două sate, bugetul comunei se află acum în deficit. Iar în decembrie, funcţionarii Primăriei vor avea de ales între restructurare şi salarii mai mici.
Aflat la al doilea mandat de primar, ales tot din partea UNPR, primarul comunei Negrileşti, Alexandru Fuică-Haisler, crede că realizările de până acum n-ar trebui să fie o mândrie, ci ţin de normalitate: "Sunt lucruri care trebuiau să fie făcute". Şi include cei 12 kilometri de drumuri asfaltate, dintr-o reţea totală de circa 15 kilometri, un proiect în valoare de 1,2 milioane de lei, fonduri obţinute de la Guvern, finalizat în primăvara acestui an.
Cum se obţin bani de la Guvern
"Am trecut proiectul de două ori prin comisia tehnico-economică a Ministerului Dezvoltării. Nici nu vă imaginaţi peste ce funcţionari dădeam! Cu ţigara şi cafeaua în mână, mă tot întrebau: "Da’ de ce?". Până când i-am întrebat dacă sunt români! Şi le-am spus că eu vreau să terminăm cu praful şi noroiul la ţară!", spune primarul. Şi subliniază că două dintre drumuri, care duc din satul Slobozia Blăneasa şi, respectiv, satul Negrileşti, către platoul agricol, au o infrastructură specială, tip autostradă, ca să reziste sub camioanele şi utilajele agricole: "Toate veniturile comunei se realizează prin aceste două drumuri, care merg către platoul agricol de 4.000 de hectare".
Două filmuleţe postate pe Youtube dovedesc, în imagini, cum arătau drumurile Negrileştiului în 2013, când a fost demarat proiectul, şi cum arată acum. Nu lipsesc nici imagini cu clădirile reabilitate, printre care: şcoala, grădiniţa cu un loc de joacă amenajat, sediul Primăriei, Căminul Cultural, clădirea multifuncţională care adăposteşte cabinetul medicului de familie, farmacia, postul de poliţie, biblioteca comunală şi locuinţa medicului şi a asistentei medicale, şi o altă clădire, recuperată din paragină, în care va funcţiona asociaţia crescătorilor de animale şi a producătorilor de legume şi cereale.
"Avem infrastructura pusă la punct. Am fost, probabil, prima comună din judeţ cu iluminat public cu LED. Avem şi nocturnă pentru stadion, în caz că vrem să susţinem competiţii seara, pe timp de vară", spune primarul. Stadionul era un maidan pe care păşeau animalele, iar acum e un loc în care elevii şcolii fac orele de educaţie fizică.
Negrileştiul tocmai a câştigat, în a doua etapă a Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), finanţare pentru două proiecte de investiţii. Primul, în valoare de 2.882.251 de lei, vizează modernizarea străzilor rămase neasfaltate, iar celălalt, în valoare de 6.650.764 de lei, are ca obiectiv construirea unui pod peste pârâul Blăneasa. "2.850 de metri ar mai fi de asfaltat, dar nu străzi principale, ci drumuri uşoare, străzi înguste, fundături. Iar podul este o necesitate pentru că acel pârâiaş care curge prin Slobozia Blăneasa este foarte imprevizibil!", spune primarul.
Deficit bugetar
"Domnii de la Consiliul Judeţean ne repartizează buget anual. Unor primării le dau direct din TVA, altora din cote defalcate, în funcţie de încasări. Deşteptul promite, prostul trage nădejde! La acest moment, am un deficit în buget de peste 100.000 de lei, bani care ne fuseseră repartizaţi din cote defalcate din TVA, pe care îi alocasem pentru investiţii", ne-a spus primarul.
Nu mai puţin grav este că Primăria a rămas fără bani de salarii şi de întreţinere, din cauza majorărilor salariale promise de Guvern pentru funcţionarii publici. "Dându-mi seama unde se va ajunge, iniţial, am propus o mărire de 10-15 la sută. Funcţionarii nu au fost de acord. Şi atunci am spus să majorăm conform indicatorilor în care se încadrează, dar le-am atras atenţia că e valabil doar până la 31 decembrie. Mi-am făcut o analiză economică şi am constatat că pe decembrie nu am bani de salarii! Voi face o şedinţă şi o să le dau posibilitatea să aleagă: revenim la salariile vechi şi au de muncă toţi sau facem restructurări. Cui nu-i convine, piaţa muncii este liberă!", spune primarul, care a subliniat că nu va ezita să ia măsurile care se impun pentru a-şi desfăşura activitatea.
"Eu vă spun clar: nu stau aici, ca primar, să mă uit cum la ghişeul taxe şi impozite se încasează doar pentru a se alimenta contul de execuţie şi să plătesc salariile şi contribuţiile sociale. Eu sunt în stare să îmi câştig existenţa şi să fac lucruri profitabile în sistemul privat, că de acolo am venit. Dar dacă am venit să fac administraţie, vreau să o fac şi cu bani! Nu doar să eliberez documente şi să le spun oamenilor să mă mai voteze", a conchis Alexandru Fuică-Haisler.
Investiţiile private, prezentate pe Youtube
Comuna Negrileşti se laudă într-un videoclip de prezentare, postat pe Youtube, cu investiţiile private. Culturi de cimbru, salvie, oregano, busuioc verde şi lavandă - care ulterior sunt ambalate şi distribuite în marile magazine - plantaţie de muri, culturi de cereale, legumicultură, creşterea vitelor Charolaise pentru carne, brutărie, benzinărie şi restaurant, aflate în construcţie, sunt cele mai importante afaceri private. La polul opus se află sutele de asistaţi social.
"Nu lenea e problema!"
"Cea mai grea problemă cu care ne confruntăm este numărul mare de asistaţi social. Nu pentru că le place să trăiască din ajutorul social, dar nici nu se întrevăd locuri de muncă!", spune primarul Fuică-Haisler şi subliniază că nu lenea e de vină. Pe de o parte, angajatorii caută oameni calificaţi şi n-ar avea ce să găsească la Negrileşti, iar pe de altă parte salariile şi condiţiile de muncă oferite celor necalificaţi sunt proaste. De pildă, spune primarul, dacă ar face naveta la Tecuci, la final de lună o persoană ar putea constata că, după plata navetei şi a hranei zilnice, abia dacă mai rămâne cu o brumă de bani din salariu. În plus, tinerii proveniţi din familii asistate social nu mai au responsabilitatea de a munci serios.
Canalizare? Pentru cine?
Comuna Negrileşti nu are canalizare, iar autorităţile sunt sceptice că va avea vreodată, şi nu pentru că banii pentru asemenea proiecte se obţin greu, ci pentru că serviciile costă. "În momentul în care ridici nivelul de trai, trebuie să te asiguri că oamenii au bani să plătească pentru sevicii. Cum să facem canalizare, când noi nu avem bani de racordare? Facem canalizare şi noi nu avem decât 30 de băi într-o comună de aproape 3.000 de locuitori?", spune primarul Alexandru Fuică-Haisler.
