Cum s-a aprins scânteia schimbării, la Toflea

Cum s-a aprins scânteia schimbării, la Toflea

Evaluaţi acest articol
(5 voturi)
5 comentarii

N-au trecut mai mult de cinci ani de când Toflea se îneca în propria-i mizerie. Până și copiii care sunt astăzi mai măricei au trăit acea perioadă și ar putea povesti câte ceva despre ea. Era o vreme în care tofleanul de rând își arunca gunoiul pe unde apuca, fie pe marginile ulițelor, fie pe malul pârâului Valea Boului, care străbate satul. Și azi așa, mâine la fel, până când mica albie se umplea, iar la prima ploaie mai abundentă, pârâul se umfla, ieșea din matca-i mizerabilă prin care nu mai avea loc să curgă și se năpustea peste sat, aducându-le oamenilor, înapoi în prag, tot gunoiul cu care îl sufocaseră.
La inundații, venea lume multă la Toflea. Gigi Becali trimitea ajutoare. Redacțiile trimiteau corespondenți. Jandarmii și pompierii aduși de la Galați râneau zile în șir, înfruntând valurile de mizerie păstoasă și mirosurile grele, până dovedeau să curețe ulițele noroioase și albia Văii Boului. Și chiar din ziua următoare, rromii o luau de la capăt cu aruncatul gunoiului. Se minunau cu toții uitându-se la palatele pe care și le ridicaseră rromii care dăduseră de bani prin anii 2000 și plecau.
Primăria comunei Brăhășești, de care ține și satul Toflea, îi lăsa pe oameni în plata Domnului. O palmă de asfalt nu le turna, pe drumurile comunale, așa că sătenii, bogați și săraci deopotrivă, înotau prin noroaie. Nici măcar becuri în fața porților n-aveau oamenii, lăsați de administrație să orbecăie noaptea, pe ulițe. Apa din fântâni nu era bună de băut, dar locuitorii din Toflea – mai ales săracii – n-aveau încotro și își potoleau setea cu ea. Despre canalizare, nici veste!
Cu școală puțină, ignorați de autorități, localnicii se cam înrăiseră. După unii dintre ei, poliția se întorcea tot mai des în mahala. Până și primarul ajunsese să aibă probleme cu legea. Puțini copii mai terminau clasa a VIII-a, iar pe cei care ajungeau la liceele din Tecuci, adică la doar 35 de kilometri depărtare de satul natal, puteai să-i numeri pe degete.
Părea că apusese cu totul chiar și amintirea zilelor de dinainte de 1989, când despre bărbații din Toflea, fierari iscusiți, în majoritate, se vorbea cu un oarecare respect, în țara asta. De unde, înainte, nu era curte de toflean în care să nu pornească polizoarele, înainte de revărsatul zorilor, acum abia dacă mai rămăseseră o mână de bărbați în sat care mai știau fierărie. Oricine știa Toflea putea recunoaște, pe la începutul anilor 2000, că satul văzuse și vremuri mai bune.
Puțini trebuie să fi bănuit, în acei ani grei, că școala va fi cea de pe urma căreia se vor alege cu apă curată la robinete, cu asfalt pe drumuri și chiar cu locuri de muncă. În 2004, Gruia Stoica – născut la Toflea, în anul 1968 și ajuns, între timp, unul dintre cei mai bogați și mai controversați oameni de afaceri români - a înființat fundația cu numele satului. Prin intermediul acestei Fundații “Toflea”, omul de afaceri a cheltuit, în ultimii 13 ani, milioane bune de euro, dându-le burse școlare și universitare copiilor și tineri săraci din satele comunei Brăhășești. Deși la început părea o luptă cu morile de vânt, în timp, strategia pe care o gândise Gruia Stoica a rodit. Din rromi și români săraci, care probabil că ar fi rămas să trăiască în sat, au ieșit, cu sprijinul Fundației, avocați, economiști și profesori, angajați acum în diverse societăți, prin țară.
După opt ani de momentul în care devenise primul bursier al Fundației Toflea, Mircea Dumitru, absolvent de ASE la București, s-a întors la Brăhășești, a candidat la alegerile locale și a câștigat scaunul de primar. Era tânărul pe care Gruia Stoica îl susținuse, ca să-I ajute pe oamenii din Brăhășești să pășească în secolul XXI.

Cel mai tânăr primar gălățean, susținut de unul dintre cei mai bogați români

„Venisem acasă, de Crăciun. Ninsese mult pe aici, iar drumurile erau troienite. Nici nu aveau oamenii cum să iasă din curți. Nici vorbă să fi putut pleca omul în sat, măcar după o pâine. Și nu se mișca nimic. Nu vedeai un utilaj care să curețe drumurile. Și atunci mi-am zis că oamenii din satul în care m-am născut nu meritau să fie tratați așa. Ca să le ceri, trebuie să le și dai ceva. Am zis că m-aș întoarce aici, să muncesc pentru ei. Chiar ușor n-a fost. Trăiam în București cu soția și cu cele două fetițe ale noastre. Dar m-am întors aici și familia m-a urmat”, își amintește primarul Micea Dumitru.
Se oprește din povestit doar cât să citească un document pe care i l-a strecurat secretara pe birou și pe care trebuie să-l semneze.
 “Bine, îi spune primarul. Am vorbit despre asta, n-o mai ținem pe loc!”. Cu foaia semnată, femeia aprobă și se retrage.
Primarul e om tânăr, de nici 30 de ani, îmbrăcat smart casual și cu energia unui întreprinzător. Este, încă, cel mai tânăr primar din județul Galați. Asta, cu toate că déjà și-a dus la capăt un sfert și din cel de-al doilea mandat. Când l-au ales oamenii prima oară, abia împlinise 25 de ani. N-avea experiență în administrația publică, dar lucrase ca director la Grampet și la Vie Vin Valea Călugărească. Ambele, companii ale omului de afaceri Gruia Stoica. La primăria Brăhășești, a adus cu sine stilul de lucru de la privat. Ordine în documente, proceduri clare, obiective pe termen lung…
“Am creat aici proceduri de lucru. Circuite. Am informatizat, astfel încât să putem scrie și să depunem proiecte”, spune primarul Mircea Dumitru.
S-au stabilit priorităţi şi s-a investit în funcție de ele. S-a tras apă, s-a asfaltat, s-au construit rigole. N-am prea văzut comună în judeţ în care investiţiile să meargă într-un ritm la fel de rapid ca în Brăhăşeşti. Tocmai asta e spectaculos. Nu  atât că s-a tras apă curentă sau că s-a turnat asfalt, ci că întreaga comunitate a evoluat atât de mult, în numai cinci ani. Acolo unde era gunoi pe marginea uliței, sunt acum pubele pe care oamenii le folosesc și pe care le golește, săptămânal, mașina serviciului local de salubritate, dotat cu fonduri europene.

Să înveți face, în continuare, toți banii

Fundația Toflea nu și-a încetat activitatea odată ce primul ei bursier a devenit primarul Brăhășeștiului. Dimpotrivă, numărul tinerilor care primeau burse a tot crescut, până când a ajuns la circa 400. Per total, cheltuielile Fundației, suportate integral de omul de afaceri Gruia Stoica, se ridică la circa 400.000 euro pe an, estimează Mircea Dumitru.
Condițiile pe care elevii și studenții trebuie să le îndeplinească pentru a primi aceste bursele sunt însă destul de stricte. Liceenii, spre exemplu, trebuie să aibă musai nota 10 la purtare, nu mai mult de cinci absențe nemotivate, nicio corigență și media generală cel puțin 7,00. Cu cât e media mai mare, cu atât crește cuantumul bursei. Pentru studenți, se admit cel mult două restanțe la final de an. Cine reușește, primește 300 lei pe lună, dacă e student la buget. Rromilor din Toflea care fac facultatea cu taxă și au maxim o restanță, Fundația le poate plăti integral taxei de școlarizare și le poate acorda și un bonus de 200 lei lunar. Burse primesc și elevii de ciclu gimnazial din Toflea, dacă n-au absențe și termină semestrul cu cele mai mari două medii din clasă.

Cine este Gruia Stoica, cel care a finanţat renaşterea comunităţii

Felul în care Gruia Stoica și fratele său vitreg, Vasile Didilă, și-au făcut averea estimată, anul trecut, la 400 milioane de euro, îi intrigă pe mulți. La începutul anilor 2000, chiar Gruia Stoica declara că, înainte de 1989, toate dălțile cu care s-a sculptat ipsoseria Casei Poporului se făuriseră în fierăriile familiei sale. Declarația a fost însă preluată și răstălmăcită de atâtea ori, încât a devenit, în timp, mai degrabă o legendă din zorii business-ului românesc.
Cert este că, astăzi, cei doi frați manageriază Grampet, un grup de firme cu afaceri în Europa, America Latină, Asia și Africa. Din Grampet face parte și Grup Feroviar Român, unul dintre marii transportatori privați din România. Cel mai ambițios plan pe care l-a enunțat până acum omul de afaceri Gruia Stoica a fost crearea unui drum de cale ferată care să unească Marea Nordului cu Marea Chinei de Sud. Managerii Grampet nu investesc, însă, doar în transport. La începutul acestui an, cei doi își majoraseră la aproape o cincime participația la fabrica de medicamente Polisano din Sibiu.

Ca și fotbalul, administrația e tot sport de echipă

Viceprimar la Brăhășești este Mitică Stoica. E tot un om cu experiență în afaceri, chiar dacă managementul pe care l-a făcut nu se aseamănă cu cel în care are experienţă primarul. Un lucru îi uneşte însă pe primii doi oameni ai comunei: ambii vor să le dea tinerilor din Toflea o șansă la un viitor mai bun.
“Mi-am dorit și eu să fiu primar, mai demult. Dar, în momentele decisive, am renunțat în favoarea tinereții și am acceptat să fac parte din echipa managerială condusă de actualul nostru primar. De curând, când am vrut să mă retrag, primarul m-a convins să rămân, să facem mai departe echipă. Și am rămas… Nu m-am gândit dacă merită sau nu pentru mine să fac treaba asta. Eu mă simt împlinit, din toate punctele de vedere: financiar, familial, spiritual… Dar, pentru oameni de aici, merită să rămân”, spune Mitică Stoica.

Pe lângă munca de viceprimar, vrea să le facă tinerilor din Brăhășești un complex sportiv, cu stadion. Ar fi, dealtfel, pasul firesc, de vreme ce o echipă de fotbal care numește Juventus Toflea 2007,  a fost fondată în urmă cu 10 ani. Stema echipei seamănă cu cea a celebrei Juve din Torino, dar conține și o nicovală cu două ciocane – semnul distinctiv al rromilor fierari din Toflea. 

Milionarul, condamnat cu suspendare pentru mită

Marile afaceri l-au și costat pe Gruia Stoica. Anul trecut, a fost condamnat, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare, pentru cumpărare de influență. Mai exact, anchetatorii stabiliseră că Gruia Stoica îi promisese avocatului Doru Boștină trei milioane de euro, în schimbul intervenției acestuia pe lângă directorul CFR Marfă, pentru a-l determina să-I comunice prețul oferit de societate, la licitație. Se întâmpla în perioada în care Gruia Stoica susținea că dorește să preia CFR Marfă. 

Cum a creat primăria locuri de muncă

De anul trecut, printr-un proiect POSDRU, s-au deschis și trei societăți de economie socială în Brăhăşeşti, la care lucrează 23 de oameni.
Gipsy Bread SRL este o fabrică de pâine, care alimentează întreaga comună şi la care lucrează oameni care, la momentul angajării, nu aveau loc de muncă. Acum au meserie şi rost în localitate. Iar localnicii au învăţat, încetul cu încetul, să cumpere doar pâinea făcută aici. Şi nu mai există nici probleme cu aprovizionarea, fie ploaie, fie vânt. Ba, brutarii se gândesc acum că ar putea face şi covrigi, şi cozonaci.
A doua societate înfiinţată de primărie e Gipsy Barber, un salon de înfrumuseţare care îi scuteşte pe oameni de un drum până la Tecuci, pentru un tuns sau pentru o coafură. Se pot face, acolo, şi servicii de manichiură-pedichiură, epilat şi toate celelalte operaţiuni care ţin de confortul unui om care are acces la servicii civilizate.
Nu în ultimul rând, s-a creat un serviciu de salubrizare, cu maşină de gunoi, pubele şi oameni care să cureţe comuna. Iar oamenii au învăţat, déjà, că, dacă respecţi regulile de salubritate, ai uliţe curate şi viaţă bună. 

Şcoala merită terminată, la orice vârstă

Copiii din Brăhăşeşti sunt stimulaţi să înveţe. Dar pentru ca puntea dintre generații să nu se rupă cu totul, şi pentru adulții din comună care vor să își termine studiile, sau măcar să învețe să scrie și să citească, s-au organizat cursuri de tip “Șansa a doua”, la Brăhășești. Chiar și unii dintre oamenii din administrația locală s-au înscris ca să se știe, măcar în prag de pensie, cu liceul terminat. Şi au înţeles oamenii exact ce era esenţial: indiferent câţi ani ai avea, trebuie să te mândreşti că îţi continui studiile şi că vei fi măcar cu puţin mai instruit decât fuseseşi până să te întorci pe băncile şcolii!

      

      

        

Citit 8946 ori Ultima modificare Sâmbătă, 21 Octombrie 2017 00:24

5 comentarii

  • postat de La multi ani sfintilor... Miercuri, 08 Noiembrie 2017 15:29 89.137.225.*** Link la comentariu
    0
    0

    ca nu ati pomenit nimic , de sarbatoarea de azi.

    Raportează
  • postat de gheorghe Marți, 24 Octombrie 2017 08:34 69.50.166.*** Link la comentariu
    0
    0

    Foarte frumos ca Gruia poarta de grija neamului sau!
    Organizarea vietii comunale si deprinderea cu frumosul fac viata mai frumoasa.
    Sa observam ce inseamna sa daruiesti din ceea ce ti-a fost ingaduit sa capeti sau chiar sa dobandesti!
    Lumina, curatenie... nu ca "inainte" oamenii nu-si faceu lumina in casa sau nu -si spalau toate celea...
    Dar cand iesi din casa parca e altceva cand e curat, ordonat, in jur... asa e firesc - omul sfiinteste locul! Bravo!
    ... sa stiti ca "lumina la poarta" nu e peste tot "in lume"... nici in orasele canadiene unde - cand sint - stalpii sint destul de departati iar lumina e de regula chioara, rosiatica... asa cum trebuie ochiul sa se obisnuiasca pentru vesnicia la cazanele de pucioasa...
    ------------------------------------------
    Felicitari pentru folosirea impecabila a diacriticelor si pentru frumusetea si decenta exprimarii!

    Raportează
  • postat de M Partene Duminică, 22 Octombrie 2017 16:52 92.86.39.*** Link la comentariu
    0
    0

    Tinerete, ambitie, bun simt, educatie, toate fac casa buna cu harnicia!

    Raportează
  • postat de Luciana Sâmbătă, 21 Octombrie 2017 21:02 92.80.135.*** Link la comentariu
    0
    2

    Un exemplu demn de urmat si de catre alti primari! Felicitari pentru reusite, domnule primar!Continuati asa!

    Raportează
  • postat de florin Sâmbătă, 21 Octombrie 2017 05:41 78.96.59.*** Link la comentariu
    0
    2

    Mai citim si vesti bune, bravo administratiei din comuna.

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.