Este la modă apelarea copiilor născuţi în ultimul deceniu cu „prinţule” şi „prinţeso”, însă ceea ce nu ştiu părinţii este că alintarea celor mici în acest mod nu face decât să le construiască acestora o percepţie greşită despre relaţiile umane. La maturitate, „prinţii” şi „prinţesele” vor crede că au un asemenea statut în relaţiile cu partenerul de viaţă, cu şefii sau colegii de muncă.
În opinia psihologul Lenke Iuhoş, acest set de deviaţii comportamentale se poate naşte şi din mesaje subliminale ale poveştilor aparent inocente din copilărie, în care prinţii şi prinţesele erau ecranizate total diferit faţă de alteţele lor regale din lumea reală. “Din nefericire, Walt Disney a ecranizat prinţese care aveau numai privilegii, numai drepturi, însă nu s-a menţionat nicăieri şi despre obligaţiile care reies din fişa postului de membru al familiei regale. Totodată, fetiţele au fost încurajate să creadă că lumea este un castel frumos, în care toţi cei care lucrează acolo sunt slugi umile puse în slujba lor. Acesta este motivul pentru care, dacă este alintat în exces, un copil va opune rezistenţă la orice sarcină din partea părinţilor sau chiar a şefului, la maturitate. Astfel, copiii vor deveni tot mai egoişti, nu vor dori să împartă nimic cu nimeni, nu vor considera necesar să spună mulţumesc, mami şi tati, nu îşi vor cere scuze atunci când greşesc şi la maturitate nu vor învăţa să iubească sincer, necondiţionat”, explică psihologul Lenke Iuhoş.
Anxietate şi iubire condiţionată
Din dorinţa de a-i proteja şi de a-i ajuta pe cei mici, atât părinţii, cât şi societatea contribuie la apariţia unor manifestări care le pot afecta viaţa de adult. Aceste atitudini sunt alimentate de părinţi, prin repetări obsesive a acestor apelative sau cu permisivitate dusă la extreme, iar efectele vor fi nocive pentru viitorii adulţi ai generaţiei „Z” şi „Alpha”. “La maturitate, tot mai mulţi copii vor constata că au trăit în minciună, că lumea nu este un castel frumos, iar această realitate le va aduce frustrări, care vor culmina în stări de nelinişte. Mulţi copii ai generaţiei „Z”, care acum au ajuns la maturitate, încă nu s-au dumirit ce vor sa facă în viaţă, nu ştiu cum este să iubească fără a cere ceva la schimb şi nu ştiu cum să gestioneze o situaţie atunci când sunt refuzaţi”, explică psihologul Lenke Iuhoş.
Micul alintat, un adult indiferent
Cuvintele formează copilul, iar dintr-un alint ca un personaj de basm se va dezvolta un tânăr neatent social. Cel care nu va înţelege esenţa relaţiilor cu colegii de clasă, cu prietenii din afara şcolii va da de bucluc. Vor apărea atitudini care sunt conduse de ideea de totul e posibil: riscuri de accidentări chiar şi rutiere, prezent în bullying, retragere socială, mai mult copil care trăieşte online. De ce? Ei vor căuta realitatea.
“Copilul ultra-alintat va suferi tare mult la orice ceartă din partea părintelui. Nu va accepta cearta, schimbatul alintului în numele propriu. Nu se va centra pe scopul discuţiei, de ce este tras la răspundere sau chiar de ce i se atrage atenţia, ci va fi preocupat de drama pe care o trăieşte, cu teamă ca nu va mai putea fi prinţişorul părinţilor. Totodată, atunci când vor creşte, nu vor accepta în societate orice poziţie alocată de cuvinte. Se simt apostrofaţi, se înroşesc, resping prezenţa părinţilor atunci când sunt alintaţi. Un alt efect este retragerea din discuţii, nu mai salută, nu doresc să comunice cu persoana care i-a auzit numele alintat, refuză interacţiuni. De multe ori părinţii acestora dau seama tăcerii pe explicaţii precum este un copil sensibil, timid. Interesant e că nu aşa e. Lui îi este efectiv ruşine să poarte acea etichetă”, conchide psihologul Lenke Iuhoş.
Ce este Generaţia „Alpha”
Generaţia „Alpha”, cea a copiilor născuţi după 2010, este sinonimă cu “nativii digitali”, adică toţi cei care s-au născut în plină expansiune a tehnologiei şi a internetului, sunt cei care s-au născut în momentul în care Instagram şi iPad-ul au fost lansate şi se preconizează că, la nivel mondial, 2,5 milioane de copiii „Alpha” se nasc săptămânal, iar generaţia „Alpha” va atinge un total de 2 miliarde de persoane până în anul 2025. Mai mult, despre Generaţia „Alpha” se spune vor schimba radical lumea în care trăim, în bine, sunt cei mai flexibili oameni, care se pot adapta foarte uşor la schimbări şi, poate cea mai importantă caracteristică a lor, suferă de prezenteism (adică sunt interesaţi de ce se întâmplă aici şi acum şi sunt foarte puţini interesaţi de trecut sau viitor). Generaţia „Alpha”, urmaşa Generaţiei „Millennials”, ridică deja părinţilor o serie de provocări, care pot fi depăşite doar printr-o corectă şi solidă informare şi prin conectare cu cei mici.
(articol realizat din surse online)
