(cu poetul Cezar Ivănescu prin Bârlad)Stau faţă în faţă cu domnul Paing;privirile lui ancestrale mă-nving;el stă într-un colţ de icoană, flămând,şi vrea să mă-ntrebe: de când până cândscoţi ochii la stele, ilustrule "eu",şi crezi că ai fost şi vei fi Dumnezeu?Fac pas înapoi, nu mă uit unde cad,mă simt nou-născut în imperiul Bârlad,mă simt nesimţit, cumpăr frigul şi ningpe fruntea Cezarului Nostru Paing…el stă într-un colţ, într-o gară, de cândDumnezeu d ...

(după o întâlnire cu prozatorul Teodor Parapiru)Cu ana/mona/lisa în gând, şi-n buzunarecu farmecul vezuviu al morilor de vânt, plătesc răscumpărarea Quijoţilor pe carenişte sperjuri cu acte i-au pus să stea la rând.Prin spatele oglinzii trec vulturi de paradă,că n-au curaj, prin faţă, să afle ce fel sunt,în templul frumuseţii intră-ncălţaţi, să vadăcum li se umflă zero în creierul mărunt.Nu vor să recunoască acordurile strâmbe,alungă scutierii puţini din preajm ...

(despre viaţă)Mănânc pâine de la Mama,beau din plânsul Mamei… Ţie-iDumnezeu hodina-n pazalui pe dealul Veşniciei!Mănânc lapte de la Mama,beau din via Mamei… Vie-iamintirea ei brăzdată-nvămile copilăriei!Mănânc fructe de la Mama,de la Mama beau cuvinte…Numai Mama are, Doamne,înapoi şi înainte!Mănânc viaţă de la Mama,nu vrea Mama să-mi dea moarte…Sunt sătul de-ndepărtareşi nu-mi trebuie departe! ...

(avertisment şi dragoste de mamă)Ai să vezi tu, dragul mamei, ai să vezi tu ce se întâmplădacă eşti atent la pământ şi la cerşi dacă nu mai stai cu mâinile la tâmplă!Crezi că nu ai fost mic niciodată,crezi că ai fost mare întotdeauna,dar nu ţi-a fost milă, nu te-a durut sufletulcă poate să nu mai răsară lunala care stai şi te uiţi toată noaptea,în loc să citeşti o rugăciune coaptă sau crudă,să te audă Dumnezeu cum silabiseşti:pa-pa-ru-dă-ru-dă-vi-no-şi-n ...

(calul popii)Când nu ai ce se mai poate şi nu poţi ce se mai are,dai din dar şi dai din coate, iei din cerc, pui în cercare…şi te plimbi pe malul gropii, chiar în ciuda ostenelii…Ce frumos e calul popii când te doare-n dorul lelii!Trece unul plin la pungă, cu insignă şi cu burtă,poartă una foarte lungă şi cealaltă foarte scurtă,cum scria demult poetul care nu credea vrodatăcă încetul cu încetul va-nvăţa muri să poată…Zboară câte-o păpădie şi nu ai nimic a pier ...

(irevocabil)De mâine, gata, mă apuc de sport:sar garduri, trambuline, mese lungi,arunc ciocanul pân-la nibelungi,că a bătut anapoda fier mort.Cu paraşuta am sărit prea des.Ultima dată, nu s-a mai deschisşi-am bubuit cum bubuie un viscăzut în cap, în gol şi fără fes.Pe bar fixă mult m-am învârtit:timpul pe drum se tăvălea de râs,viteza-n urmă nu zicea nici pâs,iar spaţiul renunţa la infinit.Şi mi-a crescut lungimea, de ziceaică-s aţă de paing – micromister…Puteai ...

(la etajul trei fără un sfert)Cântând în baie una-două ariidin opere uitate…jucăreleaud pe sus, pe jos…minoritariizic-toacă pentru patrie manele!Într-un moment de mică supărare,calc pe săpun şi cad frumos în cadă,iar apa face valuri, se dă mare…dar unde-i Arhimede să mă vadă?!E mare cada. Parc-ar fi decadă.Înghit puţin, rămân la suprafaţă.Nu am tubwatch la mine să mă scoată.Ooo, evrika! Scot dopul! Sunt în viaţă!Şi mă aşez pe marginea-ntâmplării,în per ...

(despre secure)Nu ştiu unde şade Maria,da-mi scrie a naibii de bine;citesc şi nu-mi vine a credeşi nici s-o cred vie nu-mi vine.Nu ştiu de-am văzut-o vrodată – ce timp şi ce vreme aiureasă-mi treacă Maria-n uitareşi eu să rămân cu secureape care mi-a dat-o atuncea,când nici nu credeam dacă esteMaria sau altă femeie,să intru viteaz în poveste,să tai tot ce-mi şade în cale,să-mi scrie a naibii e bine…citesc şi nu-mi vine a crede,şi nici s-o cred moartă nu-mi vine. ...

(despre saturaţie)vino să-ţi mănânc din palmăvino să-ţi mănânc din sânsunt flămând şi am şi actee sălbatic şi hapsânsunt flămând până la urmăsunt flămând pân-la-nceputport la gât numele foameifoamea-mi ţine de urâtsunt sălbatic fiu de fiarănu ai cum să te fereşticaut moartea căprioareicare-ai fost şi care eştivino să-ţi mănânc din palmăpân-la umăr pân-la gâtpân-la sân şi pân-la visulcare-mi ţine de urât ...

(regret condiţional operativ sau cum se poate rata călcarea celor zece porunci)Te-aş fi iubit până la sânge,te-aş fi iubit până la os,cu toate mâinile curateşi fără să te rog frumos!Te-aş fi iubit fără cuvinte,te-aş fi iubit fără cusur,să crape corbul…niciodatăsă nu mai zică nevermur!Te-aş fi iubit cum se audecă şi tu ieri m-ai fi iubit,cu toate feţele luminiidin sufletul unui chibrit!Dar astăzi a venit devremeşi nici nu m-a rugat frumos…este târziu până la s ...