Sărbătoarea Sfântului Ilie, aducătorul de ploi

Sărbătoarea Sfântului Ilie, aducătorul de ploi

Praznicul lunii lui Cuptor
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Credincioşii ortodocşi îl sărbătoresc pe 20 iulie pe Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul. Unul dintre cei mai importanţi prooroci din Vechiul Testament, Sfântul Ilie este mare făcător de minuni şi aducător de ploi în vreme de secetă.

Ilie a venit pe lume ca fiu al lui Sovac, un preot al legii iudaice din cetate israelieană Tesve; de aici provine şi numele de astăzi al sfântului, "Tesviteanul". Sovac ar fi văzut, la naşterea fiului său, oameni îmbrăcaţi în alb, care îi înfăşau băiatul în haine de foc şi îi dădeau să mănânce o flacără. Auzind, preoţii din templu au spus că visul indică, cel mai probabil, faptul că nou născutul fusese ales de Dumnezeu.

Sfântul Ilie a trăit în prima jumătate a secolului al IX-lea î. Hr., vreme în care rege era Ahab, care adoptase cultul zeului Baal. Acesta nu l-a luat în seamă pe Ilie, când proorocul i-a vestit că Dumnezeu îl va pedepsi cu secetă pentru închinare la idoli. Văzând că nu plouă, Ahab s-a mâniat pe Ilie, care a fost nevoit să se ascundă în pustiu, unde a trăit aproape întreaga perioadă de secetă, înainte să urce pe muntele Sinai. S-ar fi hrănit acolo cu pâine şi cu carne, care îi erau aduse de corbi, iar apă ar fi băut din pârâu. Dumnezeu - Cel care alesese locul, potrivit Vechiului Testament - îl lasă pe Ilie în peşteră până când pârâul seacă. Apoi îl trimite în Sarepta Sidonului, unde o văduvă urma să îl hrănească. Cât timp va rămâne în casa femeii, Ilie va săvârşi una dintre cele mai mari minuni din istoria creştinismului: îl va învia pe fiul văduvei, mort în urma unei boli. Spre sfârşitul perioadei de secetă, Ilie i se înfăţişează lui Ahab şi îl provoacă pe rege la un sacrificiu comun închinat divinităţii, de pe urma căruia poporul să afle dacă adevărat este Dumnezeul proorocului sau zeul regelui.

Scrierile din Vechiul Testament amintesc şi păcatele lumeşti ale Proorocului Ilie. Sfântul şi-ar fi ucis părinţii, la îndemnul Diavolului. Totuşi, Dumnezeu îi iartă acest mare păcat şi nu-i ia la cer doar sufletul, ci şi trupul. În urma lui Ilie, rămâne ucenicul său, Elisei.

Se spune că, în Cer, Sfântul Ilie circulă încă mânând un car de foc şi îi trăsneşte pe dracii care i-au provocat suferinţele, în viaţa sa de pe pământ. Şi cum dracii se ascund pe pământ de furia sfântului - ba pe sub arbori, ba prin trupuri de animale - sfântul trăzneşte peste tot, cu furie.

Tradiţii şi superstiţii. Obiceiurile lui Sântilie

Potrivit tradiţiei, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culeg plantele de leac, în special busuiocul, care se pun la uscat în podul casei, sub streaşină sau în cămară. Femeile aduceau busuioc şi la biserică, pentru a fi sfinţit. Odinioară, plantele sfinţite erau aruncate în foc şi cenuşa era păstrată şi folosită ca medicament în tratamentul copiilor care făceau bube la gură. Tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele întrebuinţate la farmece.

În satele româneşti de ciobani era prima zi de vară, în care erau aceştia erau aşteptaţi să coboare, de la momentul în care îşi urcaseră turmele la stâne. Ciobanii aduceau fetelor pe care le îndrăgeau sau nevestelor furci de tors, lucrate cu migală.

În cele mai multe zone ale ţării se consideră că mărul este fructul Sfântului Ilie. De aceea, se aduceau mere la biserică, pentru a fi sfinţite. Odată sfinţite, se credea că merele s-ar preschimba, pe lumea cealaltă, în unele de aur. Până pe 20 iulie, nu se mănâncă mere şi nici nu se lovesc fructele între ele, de teamă să nu bată grindina. Tot de mere era legat un ritual al pomenirii copiilor morţi. Femeile chemau copii de prin sat sub un măr, pe care-l scuturau, ca să cadă fructele pe care apoi le dădeau de pomană.

Se credea că, dacă tună de Sfântul Ilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi. În satul românesc de odinioară, în noaptea din ajun, fetele se duceau pe câmpurile de cânepă şi dansau. Întoarse acasă, dacă se culcau şi visau cânepă verde, se considera că în anul următor se vor mărita cu flăcăi tineri şi viguroşi, iar dacă visau cânepă uscată, credeau că se vor mărita cu oameni bătrâni.

Hram la Biserica "Sf. Ilie" din Micro 17

Biserica "Sfântul Ilie" din Galaţi are vineri sărbătoarea de hram. Parohia numără peste 2.000 de familii care locuiesc în cartierele Micro 17 şi 18. Aşezământul de cult este situat pe strada Barboşi, vizavi de Piaţa Barasabenilor, şi a fost construit între anii 1991 şi 1993. Sfântul Ilie Tesviteanul este cinstit şi serbat de credincioşii gălăţeni în fiecare an, pe 20 iulie, ca făcător de minuni şi aducător de ploaie în perioadele de secetă.

Citit 2355 ori Ultima modificare Miercuri, 18 Iulie 2018 16:16

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro