Balada lui Ion (dosarele Z)

Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Când mă uit la pian şi (nu) sunt de acord,

nu înseamnă că ştiu să nu tac, să nu cânt...!...

dacă pot şi nu vreau, nu-i ca vreau şi nu pot

să ascult ce n-am fost şi să uit ce nu sînt!

Dacă „este nimic” şi „nu-i tot”, nu-i absurd

să iau tot din nimic şi nimic de la tot,

şi să fiu judecat/condamnat pentru furt:

mort abstract după viu, viu concret după mort!

Şi mă-ntind, şi mă-ncerc (şi naiv, şi savant)...

şi mă dau la pian să mă facă neant,

să mă cânte la cei care ştiu ne/greşit:

am ajuns, am plecat, am văzut şi-am venit!

Nici atunci nu ştiam, nici acuma nu ştiu

ce înseamnă să-nvăţ a fi mort (după viu)...

ce înseamnă să uit a fi viu (după mort)...

când mă uit la pian şi (nu) sunt de acord!

Nu ştiam şi nu ştiu, dar învăţ...nu-i frumos

cu Moldova de Sus prin Moldova de Jos?

Am venit, am văzut, am plecat şi-am ajuns

cu Moldova de Jos în Moldova de Sus!

Citit 6516 ori Ultima modificare Miercuri, 22 Mai 2019 18:16

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.