Legătura dintre minte şi corp este foarte strânsă, motiv pentru care nu trebuie să subestimăm impactul pe care emoţiile îl pot avea asupra stării noastre de sănătate. Boala nu este aproape niciodată doar o perturbare de ordin biologic sau fizic, ea fiind cauzată sau întreţinută de starea mentală şi cea emoţională, care pot declanşa sau agrava o boală fizică în orice moment.
"O boală care implică atât mintea cât şi corpul este o tulburare psihosomatică. Boala psihosomatică este o reprezentare corporală a unor conflicte sau tulburări psihologice, care nu sunt exprimate la nivel mental. De exemplu, atunci când există o tristeţe sau o furie neexprimată verbal sau comportamental, ele se vor manifesta la nivelul corpului, respectiv se vor concretiza în durere sau boală. Exemple clasice de boli psihosomatice sunt migrenele, gastrita, ulcerul, colonul iritabil, astmul sau dermatita", explică psihologul Angela Nuţu.
Supărarea amplifică durerea
Totodată, specialistul afirmă că, la intersecţia dintre factorii biologici si cei psihologici, intervine durerea - starea de disconfort până la chin, fără neapărat o cauză exterioară clar definită. În cazul durerii psihosomatice, componenta emoţională multiplică de multe ori efectele, până când aceasta devine de nesuportat sau, dimpotrivă, reuşeşte să o calmeze până la dispariţia completă. Potrivit oamenilor de ştiinţă, durerea ar stimula individul să îndeplinească acte de "luptă sau fugi" pentru a se proteja.
"Somatizarea se transformă astfel într-o formă de supravieţuire a individului, însă uneori relaţia cu simptomul devine atât de puternică încât persoana nu mai scapă de el. Din punct de vedere psihologic, există cu siguranţă un beneficiu secundar al simptomelor în somatizare. În somatizare, toate senzatiile de durere, suferinţă şi disconfort sunt traduse şi trăite direct în corp", declară psihologul Angela Nuţu.
Anxietatea pe care o generează problemele de familie, stresul de la locul de muncă, educaţia copiilor, preocuparea pentru starea de sănătate şi bunăstarea celor apropiaţi sunt factori care influenţează în mod direct apariţia bolilor psihosomatice.
"Ceea ce lipseşte ca trăsătură din viaţa psihosomaticului ar fi echilibrul, în orice fel de context. Chiar şi stilul de viaţă este adesea dezechilibrat, psihosomaticii fiind fie de un activism şi o ambiţie şi dorinţă de afirmare foarte puternice, şi adesea perfecţionism, fie cuprinşi de apatie, cu tendinţe nostalgice şi de abandon. Nivelul emoţional şi cel spiritual au un rol crucial în menţinerea echilibrului în organism. Dacă microbii sunt respinşi de sistemul imunitar cu tratamentul potrivit, sentimentele provin din interior, unde nu avem atat de multe mijloace de apărare", explică psihologul.
Atunci când starea noastră interioară evoluează între bucurie şi tristeţe fără să exagerăm sau să atingem limite, când învăţăm să acceptăm şi să tolerăm momentele proaste şi tragediile vieţii cotidiene şi nu ne mai lăsăm doborâţi de stres şi anxietate, am făcut paşi importanţi pe drumul controlului emoţional.
Sfaturile psihologului
- Reprimarea emoţiilor îţi poate îmbolnăvi corpul. Practică sinceritatea emoţională în fiecare zi. Fii asertiv, dar nu uita că a stabili limite cu privire la ceea ce tolerezi şi ceea ce nu, face parte din sănătatea ta emoţională.
- Rezervă cel puţin o oră în fiecare zi doar pentru tine însuţi. Fă o prioritate din propria ta persoană, oferă-ţi timp de reflecţie şi interiorizare.
- Practică tehnici de gestionare a stresului şi de relaxare. Exerciţiile de respiraţie, meditaţia şi yoga s-au dovedit a fi extraordinar de benefice pentru diminuarea stresului şi anxietăţii.
- Fii cât mai activ. Este deja foarte recunoscut faptul că efortul fizic are un efect calmant asupra stării interioare.
(articol realizat din surse online)
