170 de ani de la naşterea Poetului | ”Ar trebui să ştim mai multe despre Eminescu”
Foto: Teodora Miron

170 de ani de la naşterea Poetului | ”Ar trebui să ştim mai multe despre Eminescu”
Evaluaţi acest articol
(10 voturi)

Chiar dacă mai puţini decât în alţi ani, gălăţenii şi-au făcut drum miercuri, 15 ianuarie 2020, de ziua de naştere a Poetului, prin Parcul Eminescu, pentru a asista la festivitatea organizată de Ziua Culturii Naţionale, la zece ani de când aceasta se sărbătoreşte ca atare.

Sub titulatura "Revedere cu Eminescu", gazdă fiind directoarea Bibliotecii "V. A. Urechia", Corina Dobre, l-au omagiat pe poetul nepereche oficialităţi, oameni de cultură, copii de toate vârstele, alături de dascăli, părinţi sau bunici. Unii chiar au venit, din proprie iniţiativă, după încheierea festivităţii oficiale, să recite din Eminescu la statuia poetului.

În foto, copii de grădiniţă, alături de educatori şi părinţi, recitând din Eminescu mult după încheierea manifestării oficiale

Dintre toate gândurile exprimate, reţinem câteva în măsură să creioneze un portret în cuvinte al poetului, publicistului şi omului de cultură care a fost şi rămâne Mihai Eminescu.

În viziunea poetului Corneliu Antoniu, "acum 170 de ani, Mihai Eminescu a ridicat primul scut, înainte de cel de la Deveselu, împotriva imposturii din România", în timp ce scriitorul Theodor Parapiru spune că "la Eminescu găsim ideile și gândurile în măsură să ne înalțe, să ne facă mai buni, mai deștepți, mai aproape de tot ce înseamnă progres". Poetul Stelian Vicol ne îndeamnă să-l iubim pe Eminescu măcar aşa cum a fost iubit încă din 1911, când gălăţenii au decis să-i ridice prima statuie din ţară, exprimându-şi dorinţa ca diriguitorii culturii din Galaţi să facă în aşa fel încât să fie publicat anul acesta la Galaţi măcar un volum de Eminescu.

Aplecându-se asupra unui Eminescu mai puţin ştiut, gazetarul, slujbaşul culturii şi al limbii române, scriitorul şi jurnalistul Victor Cilincă spune cât de uitat fusese poetul, încă din viaţă, şi cum ar fi oportun să ni-l amintim mai mult decât de două ori pe an. "Trimis la Odesa să se întremeze, fiindcă avea nişte probleme cu picioarele, poetul s-a trezit la un moment dat singur şi fără bani, scriind în ţară pentru a cere ajutor. După vreo două săptămâni, Maiorescu a luat din banii destinaţi publicării ediţiei a doua a Poeziilor şi i-a trimis. Deci Eminescu a revenit pe banii lui acasă... A fost un om care şi-a înţeles munca. Poezia o scria noaptea, fiindcă ziua muncea. La „Timpul” a făcut de toate, de la focul în sobă, până la corectură, a fost directorul actualei Biblioteci Centrale din Iaşi, unde, la fel, a făcut tot ce se putea face într-o bibliotecă, a fost inspector şcolar şef, punându-se rău cu ministerul pentru a susţine cauza unor învăţători care meritau să li se mărească salariul. Ar trebui să ştim mai multe despre Eminescu. Pe vremea când era Caramitru ministru (al Culturii - n.a.), a făcut un lucru bun: s-a cumpărat un scanner special pentru ceea ce a scris Eminescu, vreo 17.000 de documente au fost atunci scanate. Ei, acum ar trebui să le şi citim... Trebuie să-l învăţăm pe Eminescu, să-l descoperim şi să ne bucurăm de ceea ce ne-a dat", a conchis Victor Cilincă.

Şi, fiindcă cineva tot trebuia să-i dea Cezarului obolul cuvenit, poetul Ion Zimbru l-a cinstit, cum altfel decât prin versuri scrise special pentru această zi, încheind potrivit partea oficială a zilei: "Sunt singur - auzi-mă, Doamne,/ dă-mi calea mirărilor până/ la Steauă - și Ziua și Noaptea/ MĂ ROG PENTRU LIMBA ROMÂNĂ!!!".

Citit 2827 ori Ultima modificare Vineri, 17 Ianuarie 2020 00:19

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.