Conform ultimelor raportări, la nivel planetar s-au înregistrat peste 180.000 de cazuri de infectare cu COVID 19. Aproximativ 6.000 de cazuri sunt considerate grave sau critice, iar numărul pacienților vindecați se apropie de 80.000, potrivit site-ului Worldometers.info. Toate aceste informaţii precum şi temerea în faţa pericolului de infectare continuă, alături de restricţiile impuse pentru prevenirea extinderii efectelor pandemiei, sunt de natură să inducă stări de panică, anxietate şi depresii, pe care le putem depăşi atât singuri, dar şi cu ajutor specializat.
Teama firească de îmbolnăvire, asociată cu lipsa informaţiilor corecte şi cu măsurile restrictive adoptate pentru limitarea efectelor pandemiei constituie cauze de stres pentru cetățeni. Foarte mulţi pot dezvolta, în lipsa unei comunicări coerente din partea autorităților statului, stări de anxietate și atacuri de panică.
În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), în stare de stres, organismul nostru direcționează cea mai mare parte din energie către organele și procesele fiziologice care se ocupă cu instinctul de supraviețuire (suprarenalele, adrenalina, cortizolul, inima, circulația sângelui, respirația, oxigenarea, musculatura). "Cu cât stăm mai mult în acest proces, cu atât avem mai puțină energie pentru organele, glandele și procesele fiziologice care se ocupă cu regenerarea celulară. Rezultatul este scăderea sistemului imunitar. Forfota mentală direcționată în acest mod face ca energia necesară organismului pentru a se apăra de agenți periculoși pentru sănătatea noastră să fie consumată pentru apărarea împotriva unor iluzii. Stresul reprezintă o stare care ne cuprinde ființa pe toate planurile, mental, emoțional și fizic. De fapt, stresul în sine nu este o "boală", nu este ceva ce există în mod palpabil, ci presupune în sine reacția noastră mentală interpretativă la stimulii exteriori sau interiori. Astfel, îngrijorările imaginare legate de ce s-ar putea întâmpla în viitorul apropiat sau mediul pe care le rulăm mental, perfecționismul și nerăbdarea, ne pot produce în mod inutil o stare de panică bazată pe mai nimic", explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
Sfaturi pentru a ne păstra calmul
Totodată, specialistul ne oferă nouă sfaturi prin care ne putem păstra calmul în toate această perioadă de neliniște cauzată de fenomenul Coronavirus:
1. Renunță la îngrijorări imaginare, pentru că țin de un viitor pe care nu-l cunoști!
2. Renunță la nemulțumiri mărunte și crește-ți recunoștința pentru ceea ce ai, știi și poți deja sau poți căuta, întreba și învăța.
3. Rămâi cu atenția pe ce este cu adevărat important: sănătatea, relaxarea, recunoștința, familia, iubirea.
4. Menține constant un stil de viață sănătos pentru a-ți susține sistemul imunitar (mod de gândire util/ bazat pe prezent, realitate palpabilă, mișcare fizică, alimentație echilibrată, socializare de calitate, hobby-uri).
5. Redu consumul de carne - procesarea ei consumă mai mult din energia organismului decât procesarea vegetalelor, hormonii de stres eliminați de animalul ucis trec în corpul nostru, având ca rezultat creșterea necontrolată a stării de panică.
6. Respectă cu această ocazie viața altor ființe, respectă curățenia, mediul înconjurător și echilibrul natural.
7. Petrece mai mult timp cu familia, prietenii, cu tine însuți.
8. Citește!
9. Abordează zilnic orice metodă de relaxare ți se potrivește: mișcare fizică, cititul unei cărți, un film bun, un hobby, meditație, respirație, training mental, mindfulness, psihoterapie, tehnici energetice, yoga, timp de calitate cu persoane de la care ai ceva de învățat, etc.
Iniţiativă: consiliere psihologică telefonică
În acest context, care va duce la creşterea numărului persoanelor care vor manifesta stări de anxietate sau depresie, psihologii de la Constanţa au anunţat că oferă consiliere non-stop pentru locuitorii judeţului care simt că "pierd controlul". Colegiul Psihologilor din România - filiala Constanţa a precizat că la sesiunile de consiliere vor participa psihologi-voluntari specializați în psihoterapie, consiliere psihologică, psihologie clinică, psihologie aplicată în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale. "Este un moment greu pentru noi toți, dar cea mai bună soluție este să rămânem calmi, să ne informăm din surse credibile, autorizate și să respectăm instrucțiunile venite de la autoritățile statului. Pentru persoanele care au dezvoltat stări de anxietate sau atacuri de panică, vom asigura 24 de ore din 24 consiliere psihologică prin telefon, astfel încât să încercăm să reducem gradul de panică instalat în rândul populației", declară prof. univ. dr. Mihaela Rus, preşedintele Colegiului Psihologilor din România - filiala Constanţa. O iniţiativă similară vine şi din partea psihologului Mihail Jianu de la Craiova, care a anunţat că va oferi consiliere gratuită prin telefon, online sau video oricărei persoane speriată din cauza coronavirusului.
(Articol realizat din surse online)
