Dacă în anii din urmă, în această perioadă a anului, scriam despre terase inundate pe Faleza Inferioară a Dunării, iată că anul acesta debitul fluviului este jumătate din cât ar trebui. Asta se vede cu ochiul liber, apa fiind extrem de mică, iar ceea ce altă dată era sub apă este acum doar pământ crăpat, semn că seceta şi-a pus amprenta şi aici. Insula din mijlocul Dunării este din ce în ce mai mare, iar iarba a început deja să îşi facă apariţia pe nisipul rămas deasupra. Chiar şi aşa, susţin autorităţile, navigaţia nu are încă de suferit.
Pe o faleză pustie, într-o linişte greu de cuprins, Dunărea pare să se micşoreze de la o zi la alta. Dacă joi cota era de 115 cm, vineri aceasta era cu cinci centimetri mai mică, ajungând la 110 cm. O cotă extrem de scăzută, ţinând cont că anul trecut, în aceeaşi dată, cota fluviului era de 272 cm. Din cauza secetei, apa s-a retras, iar malurile au rămas, pline de crăpături, ca martori ai faptului că problemele nu sunt deloc de neglijat. Mai mult, podeţul care duce la ceea ce a mai rămas din pontonul de ambarcaţiuni nu îşi mai găseşte utilitatea. Şi asta pentru că se poate ajunge la ponton cu piciorul, pe uscat.
În ciuda peisajului dezolant de pe Faleza Dunării, autorităţile spun că navigaţia nu a avut încă de suferit şi că speră ca debitul fluviului să crească, pe fondul ploilor din ultima perioadă. "Debitul este în uşoară creştere. Valoarea lui este acum de 3.350 mc/secundă, dintr-o medie anuală de 7.250 mc/secundă. Este o valoare redusă, dar sperăm că după aceste ploi cota să crească. S-au luat şi măsuri de dragaj. Avem un contract de prestări servicii, încheiat în 2019, valabil până în 2021, iar în baza lui am lucrat pe trei loturi, începând cu luna martie, în cele 13 puncte critice. Asigurăm o adâncime de 2,5 metri pentru Dunărea Fluvială, iar pe Dunărea Maritimă de 24 de picioare. Nu sunt probleme cu navigaţia. Este o cotă mică, este într-o uşoară scădere, dar sperăm să crească un pic. Problema este seceta, dar circulaţia pe Dunăre se desfăşoară fără probleme", ne-a declarat Sorin Creţu, directorul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos.
Dacă însă debitul fluviului nu va creşte în curând, navigaţia pe fluviu ar putea avea probleme.
