Evaluaţi acest articol
(7 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Fenomenul știrilor false ia o asemenea amploare, atât la nivel global, cât şi în România, încât ne punem din ce în ce mai mult problema cum facem distincția între informația falsă și cea adevărată. Și, până la livrarea informației către public, există niște pași pe care noi, în redacție, îi urmăm de fiecare dată: verificarea din cât mai multe surse independente, plasarea informației în context și oferirea de date spre comparație.

Informația oficială și aflarea adevărului

De la declanșarea pandemiei de coronavirus, acești pași au devenit însă din ce în ce mai greu de urmat, fiindcă surse altădată credibile au început să se contrazică între ele. Practic, aproape nu a fost zi în care numărul de infectări confirmate, numărul de internări, ba chiar numărul de persoane decedate să nu fi fost diferit, în funcție de sursa din care îl obțineam. Și, foarte adesea, datele oficiale și cele obținute de noi nu coincideau. Ce faci, atunci când știi cu siguranță că informația ta e corectă, dar canalul oficial nu o confimă? Insiști. Practic, am insistat cu întrebările, am informat autoritatea competentă că avem dovezi în sprijinul datelor noastre și, până la urmă, datele oficiale au fost actualizate și, astfel, am putut publica adevărul.

Greșeli sau dezinformarea cu intenție

Există două categorii de informații false: cele fabricate cu intenția de a induce în eroare și cele cauzate de ignoranță sau de verificarea insuficientă a informației înainte de publicare.

Să nu ne amăgim: informația falsă ajunge la noi toți și ne afectează pe toți. Educația face diferența dintre o persoană profund afectată de știrea falsă și una echipată să o deconspire.

O lecție pe care am învățat-o, în toată această perioadă, a fost aceea că este foarte dificil să convingi cititorul adult că trebuie să aibă un anumit comportament de consum al informației. Dar mai avem o şansă cu cititorul tânăr. Este critic să le oferim copiilor și adolescenților de astăzi uneltele potrivite care să-i ajute să navigheze apele destul de tulburi ale informației globale.

De ce e important pentru copii să poată distinge ştirile false

Pentru ca, deveniți adulți, cititorii să poată discerne care este informația credibilă, este important ca ei să fi fost obișnuiți de mici să nu “înghită” știrile pe nemestecate. Dacă vă imaginaţi că cei mici nu sunt atenţi la ştiri sau nu sunt interesaţi de ele, întrebaţi-vă copiii şi veţi avea surprize. Recent, am surprins câţiva copii de 5-7 ani, jucându-se în faţa blocului “de-a covidu”. Unul dintre ei era virusul şi se străduia să îi prindă şi să îi atingă pe ceilalţi. Copiii nu doar că aud ştirile, dar, dacă informaţia nu le este explicată pe înţelesul lor, ajung să se teamă de ea.

Un studiu din Marea Britanie, finalizat în iunie 2018, scotea la iveală că:

  • Dar 2 la sută dintre copii au abilitatea de a citi critic necesară pentru a-și da seama dacă o știre este adevărată sau falsă;
  • Aproape jumătate dintre copii (49,9 la sută) sunt îngrijorați că nu vor putea să distingă care sunt știrile false;
  • Două treimi dintre copii (60,6 la sută) au mai puțină încredere în presă, din cauza fenomenului de știri false;
  • Două treimi dintre profesori (60,9 la sută) cred că ştirile false sunt nocive pentru bunăstarea copiilor, crescându-le nivelul de anxietate;
  • Copiii sunt mai înclinaţi să discute cu familia (29,9 la sută) şi prietenii (23,4 la sută) despre ştirile false şi mai puţin înclinaţi (6,4 la sută) să discute cu profesorii lor;
  • Copiii cu cel mai scăzut nivel de înţelegere a textului sunt şi cei care depistează cel mai puţin ştirile false;

În acest context, cum este mai bine să le explicăm copiilor un fenomen precum pandemia? Le oferim informaţia reală: este vorba despre un virus, cum se poate lua el, de ce este important să ne spălăm pe mâini, să purtăm masca, că, respectând regulile, îi protejăm pe cei dragi nouă. Nu îi minţim, chiar dacă evităm să îi expunem la informaţiile mai şocante, cum ar fi numărul de decese. În cazul în care copilul află informaţia din altă parte şi întreabă, adevărul, explicat pe înţelesul său, este cea mai bună politică. Şi, evident, dacă părintele nu ştie răspunsul, căutarea acestuia împreună cu copilul, inclusiv verificarea din mai multe surse, îi vor oferi primele resurse pentru a delimita mai uşor informaţia reală de cea falsă.  Un exercițiu folositor și pentru copil, dar și pentru părinte. Căci, cum spuneam mai sus: informația falsă ajunge la noi toți și ne afectează pe toți.

Citit 1327 ori Ultima modificare Vineri, 03 Iulie 2020 18:42

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.