Din colecția ”Cele mai frumoase poezii rămase tablou” DESCÂNTEC DE ÎNGÂNARE (pastel trist)

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

ziuă bună ziuă bună/ clopotul abia mai sună

sufletul abia mai bate/ rar mai rar pe apucate

fluierarul de la stână/ mă aşează şi mă-ngână

pe-un polog uşor de paie/ luna plină se îndoaie

şi se face că nu vede/ că mi-i foame şi mi-i sete

şi se face că n-aude/ că mi-i focu-n zgâtii ude

şi mi-s cânii fără oase/ şi io-s teleleu tănase

mi-s mioarele amare/ că se simte lupu-n zare

târla mi-i pe dărâmate/ calul mi-i pe deşelate

ziua mi-i pe nebuneşte/ începutul se sfârşeşte

viaţa stă pe cum se cade/ vino la upanişade

depărtarea e aproape/ tocmai dincoace de ape

vino cât mai stă pe-afară/ aşteptarea bunăoară

să citim pe îndelete/ nu mi-i foame nu mi-i sete

nu mi-i rău şi nu mi-i bine/ ştie cine numai cine

să pogoare noapte bună/ clopotul abia mai sună

luna plină se răceşte/ lupii urlă româneşte

un tăciune şi-un cărbune/ totul e deşertăciune

şi aşa din samă-n samă/ ne călătorim la vamă

jurul tot se înmormântă/ dară fluierarul cântă

Citit 5177 ori Ultima modificare Duminică, 01 August 2021 22:10

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.