Hramul Mănăstirii Cârlomăneşti, un loc sfânt, cu o istorie bogată

Hramul Mănăstirii Cârlomăneşti, un loc sfânt, cu o istorie bogată
Foto: Costiuc Petrică
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Pe 16 august, la sărbătoarea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, Mănăstirea Cârlomăneşti din judeţul Galaţi a îmbrăcat haină de sărbătoare, cinstindu-şi ocrotitorii spirituali, aflăm de la părintele Rareș Bucur.

Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Înalt Prea Sfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, la Altarul de vară din incinta ansamblului monahal, împreună cu un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi din protopopiatul Tecuci.

La slujbă au participat oficialităţi locale, dar şi un mare număr de credincioşi din parohiile învecinate, la care s-au adăugat numeroşi credincioşi români din străinătate, veniţi în această perioadă a anului acasă.

Î.P.S. le-a vorbit credincioşilor despre viaţa frumoasă şi credinţa nestrămutată a Sfinţilor Martiri Brâncoveni, care s-au arătat curajoşi în sfârşitul lor mucenicesc, amintind celor prezenţi şi faptul că Parlamentul României a declarat ziua de 16 august "Zi Națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor".

Cei prezenți au avut parte și de un program cultural-artistic prezentat de un grup de bătrâni din Corod şi un grup de tineri din Brătuleşti.

Lângă biserica veche a mănăstirii, cu sprijinul unui om de cultură din localitatea Corod, au fost expuse mai multe cărţi, ale unor autori precum Emil Cioran, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Eugen Ionescu, Virgil Gheorghiu, Lidia Stăniloae ș.a., publicate de-a lungul timpului, peste hotare, prin eforturile românilor migranţi.

La final, ierarhul Dunării de Jos a binecuvântat activităţile taberei de vară ce se desfăşoară în cadrul natural al acestei mănăstiri şi la care participă foarte mulţi tineri din parohiile protopopiatului Tecuci şi nu numai.

***

Situată între localităţile Cerţeşti şi Cârlomăneşti, la 40 km NE de Tecuci, într-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Cârlomăneşti este un punct de interes religios reaşezat, de curând, pe harta spirituală a Eparhiei Dunării de Jos.

Accesul spre mănăstire se face pe drumurile judeţene 251A Tecuci - Corod şi 251B Corod - Cerţeşti.

Zidită pe locul unui schit în jurul anului 1445, atestată documentar la sfârşitul secolului al XVII-lea, mănăstirea avea să fie integrată în secolul al XVIII-lea curentului de înnoire duhovnicească promovat de Sf. Paisie de la Neamţ, devenind un important centru monahal în sudul Moldovei.

La 1809, mănăstirea este menţionată ca metoc al Episcopiei Romanului. În 1821 este complet distrusă de eterişti şi de turci, călugării fiind nevoiţi să fugă. Puţinii monahi rămaşi au schimbat cu cca 1 km locul mănăstirii, construind, până la 1824, o biserică de cărămidă, care dăinuie până astăzi. După 1864, această biserică i-a deservit pe credincioşii din satele Cârlomăneşti şi Cerţeşti. La 1957, biserica este trăsnită, incendiată şi apoi părăsită, în ruină.

Viaţa monahală este reluată în anul 1997, când chiriarhul Dunării de Jos hotărăşte reînfiinţarea ei.

În jurul vechii biserici de cărămidă se înalţă astăzi o biserică nouă şi un corp de chilii ce pot aduce tuturor pelerinilor bucuria rugăciunii şi odihna într-un loc binecuvântat.

Citit 1057 ori Ultima modificare Marți, 17 August 2021 13:15

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.