Săptămâna trecută, pe vremea asta, Faleza Dunării din Galaţi era parcă pregătită de război: digurile de pe mijlocul străzilor Păcii şi Moruzzi păreau baricade pentru cine ştie ce război civil.
Era cu o zi înainte de viitura anunţată şi după patru zile de muncă titanică, pentru construcţia liniei de apărare la Dunăre. La o săptămână de la fierberea de atunci, pe Faleză, lucrurile au reintrat în normal.
Ieri, Dunărea a coborât sub Cota de Inundaţie de 600 de cm, nivel la care nu a mai fost de aproape o lună de zile. Asta, după ce, la începutul săptămânii trecute, nivelul Dunării atingea maximul istoric de 680 cm!
Mulţumiri după baraje
Apele infiltrate printre sacii cu nisip, care, în urmă cu o săptămână, dădeau fiori reci localnicilor, s-au uscat acum, lăsând în urmă doar pământul sau nisipul galben, ars de soare.
„De Dunăre nu mai zicem nimic, a trecut acum… vă mulţumim frumos că ne-aţi ajutat, că aţi spus şi de noi, mulţumim şi primăriei că a adus saci cu nisip şi la poliţişti, că au venit…”, a început, o bătrânică de la Casele Muncii.
Marian Voicu, cel care a avut, timp de două săptămâni, Dunărea în curte, se odihnea, ieri, pe nişte saci cu zgură: „Îi voi pune în curte, să înalţ, să nu mai vină apa. Ca să nu se mai repete ce a fost, primăria ar trebui să lucreze la canalizări”.
Şi Emilia Sângeorzan, mama unui bărbat în toată firea care, săptămâna trecută, îşi căra mobila în oraş, pentru a nu o inunda Dunărea, ne-a spus: „Acum a trecut pericolul… şi băiatul a adus mobila înapoi… Să plec de aici? Păi unde să mă duc şi cu ce? Eu nu am pensie, numai soţul are…”.
Pe Faleză, în dreptul pompei de mare putere care a duduit toată săptămâna trecută, digurile din saci cu nisip stau acum, inutile, păzind şoseaua de … noroiul uscat, fostă baltă ameninţătoare. Singura sursă … lichidă la dig este asigurată de un câine de rasă, scos la plimbare…
„Normal, tuturor ne-a fost teamă, dar când am văzut atâţia militari, pompieri, am înţeles că situaţia este sub control”, ne-a spus Ştefania, stăpâna câinelui. Pe digul de saci, Vasile pescuia:
„Bine că a scăzut Dunărea, că acum putem să dăm la peşte de pe dig… Poliţiştii păzesc acum digul, că cică le fură sacii de nisip”. „Nu fură, astea-s vorbe! Noi păzim aici şi nu se fură”, ne-a explicat o poliţistă comunitară.
Claudia Vlad, vânzătoare la un chioşc din zonă, ne-a spus: „Emoţii, am avut cu toţii, stăteam să ridicăm marfa… dar nu a fost cazul. Mulţumim militarilor, pompierilor, tuturor celor care au venit, am înţeles şi din alte părţi, să ne ajute. Fără ei, nu ştiu dacă scăpam”.
