Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, consfințește data de 1 Decembrie drept zi națională și sărbătoare publică în România, zi în care se celebrează unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu Regatul României (condus de regele Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen). La această dată, Marea Adunare de la Alba Iulia a votat în unanimitate UNIREA, aceasta materializându-se în Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România.
Momente premergătoare Unirii
Au existat însă și momente premergătoare acestui act măreț, precum revenirea la patria-mamă a Basarabiei, la 27 martie 1918, şi apoi a Bucovinei, la 28 noiembrie 1918. Basarabia a aparținut Imperiului Țarist începând cu anul 1812, iar Bucovina a fost anexata de Imperiul Habsburgic din anul 1774.
În contextul unui cadru internațional favorabil, la finele Primului Război Mondial, cele două ținuturi românești s-au unit cu România (chiar dacă nu pentru totdeauna), ca mai apoi, la 1 decembrie 1918, și Transilvania, Crişana şi Maramureşul să facă același lucru, desăvârșind astfel Unirea cea mare, menținându-și totodată autonomia locală, pe baze democratice, cu respectarea egalității între naţionalităţi şi religii.
Guvernul României condus de Iuliu Maniu a ratificat Marea Unire pe 11 decembrie, iar regele Ferdinand a promulgat decretul unirii.
Pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României a votat legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Basarabiei și Bucovinei cu România.
Recunoaștere internațională
Ca urmare a semnării în data de 10 septembrie 1919 a Tratatului de la Saint Germain, dintre Puterile Aliate şi Austria, unirea Bucovinei cu România s-a bucurat de recunoaștere internațională. Tratatul de pace de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria, a avut drept efect recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. Încheierea Tratatului de la Paris, pe 28 octombrie 1920, încheiat între România şi Puterile Aliate (Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia) a avut drept scop recunoaşterea unirii României cu Basarabia, însă tratatul nu a intrat în vigoare întrucât Japonia nu l-a ratificat. Nici Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire.
La mulți ani, români!
După încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, au rămas României doar Transilvania și Bucovina. URSS a anexat Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herța, iar Bulgaria a ocupat Cadrilaterul.
După ce, o perioadă de timp, zilele de 10 mai (1866-1947), respectiv, 23 august (1948-1989) au fost zile naționale ale României, ziua de 1 Decembrie a devenit, începând cu anul 1990, sărbătoarea națională a românilor.
La mulți ani, românilor, oriunde v-ați afla!
