Sărbătoarea Sfântului Mucenic Haralambie reuneşte, an de an, în rugăciune şi fapte bune foarte mulţi credincioşi gălăţeni în special la biserica din zona Pieţei Centrale a oraşului de la Dunăre, ocrotită de acest sfânt sfinţit mucenic.
În ziua hramului, chiriarhul Dunării de Jos, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian, s-a aflat, după cum ne-a informat părintele Rareş Bucur, în mijlocul acestor credincioşi, săvârşind Sfânta Liturghie împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi din municipiul Galaţi.
La slujbă au participat credincioşi de toate vârstele, membrii Consiliului şi Comitetului parohial, dar şi familii tinere cu copii, aceştia fiind împărtăşiţi cu Sfintele Taine.
În cuvântul de învăţătură, ierarhul Dunării de Jos a vorbit despre viaţa Sfântului Mucenic Haralambie şi a apreciat colaborarea şi dialogul constructiv care există între tinerii şi vârstnicii din parohie.
A fost adusă spre închinare, din patrimoniul sacru al Parohiei ”Sfinţii Împăraţi” din Galaţi, racla ce adăposteşte moaşte ale Sfântului Sfinţit Mucenic Haralambie, Sfinţilor Mucenici Cosma şi Damian şi Sfântului Mucenic Trifon.
După Sfânta Liturghie a fost oficiată slujba parastasului pentru ctitorii şi binefăcătorii acestei biserici trecuţi la cele veşnice, dar şi pentru toţi bolnavii trataţi în bolniţa care a existat pe terenul actualei biserici şi înmormântaţi în cimitirul din această zonă.
La final, prin grija membrilor consiliului şi comitetului parohial, au fost oferite credincioşilor peste 300 de pachete cu hrană.
În zilele premergătoare hramului, cei 55 de asistaţi din cadrul Căminului de Bătrâni ”Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Galaţi au primit din partea parohiei lenjerii pentru paturi, feţe pentru mese şi cărţi de rugăciune.
De asemenea, parohia a oferit rechizite pentru fetele asistate în cadrul Aşezământului social-filantropic ”Sf. Vasile cel Mare” din Galaţi şi pachete cu alimente de primă necesitate pentru 10 familii cu posibilităţi materiale reduse.
O biserică înălţată în doar şapte luni
Lăcaşul de cult a fost ridicat în doar şapte luni, între 1 mai şi 1 decembrie 1848 şi a fost sfinţit în 20 decembrie 1848. Zidirea bisericii a fost posibilă datorită dragostei de Dumnezeu a opt negustori din Galaţi, între care şi Ilinca Lucacis, cea care a donat terenul.
Pe terenul actualei biserici a fost construită, la început, o bolniţă, unde erau aduşi şi trataţi bolnavii de holeră.
La temelia acestui sfânt lăcaş se află trupurile acelor suferinzi, dar şi ale celor care erau înmormântaţi aici, fiindcă, potrivit documentelor din arhivă, aici a fost un cimitir.
La mijlocul veacului al XIX-lea, această zonă era situată la marginea târgului Galaţi, în prezent ajungând să fie în imediata apropiere a Pieţei Centrale a municipiului Galaţi.
Din cauza stării avansate de degradare, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian, începând cu anul 1998, biserica a intrat într-un amplu proces de reconsolidare şi restaurare, atât la interior, cât şi la exterior.
În prezent, în interiorul lăcaşului de cult se efectuează lucrări de pictură.
