"Fluturii aveau miros de iarbă crudă", un spectacol sută la sută gălăţean, pe text de Andrei Velea, cu actorii Elena Emandi şi Andrei D. Ciobanu şi participarea percuţionistului Patrick Alexandru Păun, în viziunea regizoral-scenografică a artistului plastic Monica Turcu, şi-a luat cu succes zborul spre public la sfârşitul săptămânii trecute, din spaţiul galeristic al Librăriei Alexandria.
Scriitorul gălăţean Andrei Velea propune, potrivit propriilor sale cuvinte, "un poem high-tech, un eseu dramaturgic despre felul în care omul e nevoit în mod permanent să-și regândească propria poziție în Univers", transformat în spectacol prin aportul Monicăi Turcu, "un artist pur-sânge, pasionat până la risipa de sine de expresia artistică", aşa cum tot scriitorul o descrie.
Care este graniţa între raţiune şi simţire, între uman şi tehnic, între natural şi artificial? Spectacolul, adus în faţa dumneavoastră aici prin imaginile artistului fotograf Simona Andrei, nu face decât să ne ajute să plonjăm în acest univers postmodern, dar dominat de aceleaşi întrebări la care şi Socrate şi Descartes încercau să răspundă: ce defineşte omul şi care este locul său în lume?
Cu impetuozitatea tinereţii, dar şi cu o forţă matură pe care te şi miri de unde o canalizează, proiectând-o către public, Elena Emandi străluceşte, transfigurându-se şi convingând, ca, de altfel, în fiecare rol în care am văzut-o până acum.
Andrei Ciobanu, proaspăt licenţiat şi actual student la master, mărturiseşte că, pentru el, rolul este complex şi nu tocmai uşor, dar că evoluează şi îşi depăşeşte limitele.
Patrick Alexandru-Păun, tânărul muzician care a dat nota specială finalului din piesă, este, la rândul său, foarte tânăr, dar plin de forţă creatoare. Fiecare dintre artiştii gălăţeni care au creat acest spectacol merită să mergeţi să vedeţi ce a ieşit. Pentru fiecare dintre noi, lecţia cu care plecăm poate fi diferită, dar timpul petrecut trăind spectacolul cu siguranţă nu va fi pierdut.
