Platforma electronică destinată beneficiarilor și prestatorilor de servicii casnice, lansată recent de ANOFM și despre care "Viața liberă" a scris, introduce un nou concept pe piața muncii: plata cu tichete achiziționate de pe platforma tichete.anofm.ro, care vor fi schimbate ulterior în bani. Cât de mult bine va aduce această platformă și cât de mult va contribui la eliminarea muncii la negru rămâne de văzut.
Ce se poate spune, în primul rând, despre inițiativa ANOFM este că are intenții bune, dar asta nu este o garanție. Și iadul e pavat cu astfel de intenții, se spune. Tichetele cu care pot fi remunerate persoanele care desfășoară activități ocazionale în gospodărie sunt purtătoare de beneficii de asigurări sociale și de sănătate, astfel că acestea beneficiază de servicii medicale decontate, contribuțiile lor fiind valorificate și la pensie. Însă condiția ca lucrătorii casnici să beneficieze de asigurări de pensie și sănătate o reprezintă preschimbarea a cel puțin 85 de tichete de activități casnice, respectiv 1.275 de lei/lună. Din valoarea de 15 lei a unui tichet, 3 lei reprezintă contribuțiile necesare prestatorului pentru a beneficia de asigurarea de pensie și sănătate, fără să fie nevoie de un contract de muncă între părți.
Apoi, este problema încasării efective a banilor. Tichetele sunt hârtii care nu au semnătura lui Isărescu pe ele, nu bani propriu-ziși. Ele pot fi schimbate în bani ulterior și știm cu toții cum este când ai de primit bani de la stat. Mai mult, tichetele nu sunt nici transmisibile, cu nume, prenume și cod personal, așa că tu, ca prestator - instalator, "femeie în casă", spălător de rufe, bătător de covoare, îngrijitor de animale de companie sau cu orice altceva te-ai ocupa - nu poți să plătești cu tichetul mai departe pentru un alt serviciu. Trebuie să aștepți să-l schimbi în bani reali.
Tot teoretic, platforma ANOFM "mediază" cererea și oferta. Beneficiarii postează serviciile pentru care caută personal, iar prestatorii, serviciile pe care le pot oferi. Nici această interacțiune nu garantează succesul, iar o dovadă în acest sens sunt bursele de locuri de muncă din ultimii ani de la Galați, la care vin câte o mie de oameni și sunt angajați maximum trei-patru, asta în cazurile fericite. La aceste burse, degeaba sunt puse față în față cererea și oferta, când oferta angajatorilor e slabă sau prost plătită, iar candidații strâmbă din nas și ies trântind ușa.
Ca de obicei, practica poate fi cea care ne "omoară". Ce faci când îți crapă o țeavă în casă vineri seară sau în weekend? Te înrolezi pe platforma ANOFM și aștepți ofertele sau dai telefon la meșterul pe care îl cunoști ori pe care ți-l recomandă cineva? Și ce faci dacă tu spui că nu dai mai mult de 100 de lei, iar meșterul îți cere 200 sau mai mult? Sau ce faci dacă pe platformă cererea ta este acceptată de un tânăr de 16-18 ani de care nu ai auzit în viața ta, în timp ce meșterul în care ai încredere îți cere mai mult? Pe mâna cui mergi, dacă vrei să-ți rezolvi rapid și bine problema?
Și cred că mai e o problemă. Sistemul gândit de ANOFM, ca jalon al PNRR, probabil că va declanșa "alergia" multor români la declararea veniturilor, mai ales a celor realizate după sau în timpul programului de lucru la alți angajatori.
