Profesor basarabean, descoperitor de talente în judeţul Galaţi (FOTO și VIDEO)

Profesor basarabean, descoperitor de talente în judeţul Galaţi (FOTO și VIDEO)
Evaluaţi acest articol
(22 voturi)

Organizarea diferitelor festivități în comunele județului Galați, precum Sărbătoarea Bujorului, de la Roșcani, sau cel Organizat de Gal Covurlui de la Băleni, a scos la iveală în cadrul Grupului Folcloric "Umbrăvioara" din Târgu Bujor, coordonat de Ecaterina Cristea, un alt nucleu de talente, născut din inițiativa unui profesor de la Cahul, Sergiu Irimia. Într-un onorabil demers de voluntariat, el descoperă și pregătește muzical copiii dotați din zona Târgu Bujor. Elevii săi constituie Grupul vocal Târgu Bujor, compus din Maria Iorgache, Andreia Darie, Diana Darie, Rebeca-Ionela Tăbuş, Roxana Ivașco, Cataleia Felea și Raul-Bogdan Cristea. 

Îndreptar de descoperire și îndrumarea unor talente: e nevoie de un profesor pasionat

”Continui să lucrez ca profesor de muzică la Colegiul Pedagogic «Iulia Hasdeu» din Cahul, unde predau pian și acordeon. Spre sfârșitul anului trecut, în cadrul unui spectacol de la Casa de Cultură Târgu Bujor, în care am cântat la acordeon, mi-am anunțat dorința de a descoperi copii talentați la muzică în zona Târgu Bujor, pe care să-i îndrum într-o carieră muzicală,  sau spre o pasiune față de muzică, susceptibilă de a înfrumuseța viața adulților ce vor fi mai târziu acești copii și pe a celor din jurul lor, indiferent de ce profesie vor alege în viață. Am făcut o selecție riguroasă dintre mai mulți copii care s-au prezentat și astăzi conduc un grup format din șase elevi, între 8 și 14 ani, de la Târgu Bujor. După ce i-am preluat, au apărut, în decembrie, la numai o lună, la o activitate dedicată Crăciunului în care am cântat colinde. Al doilea spectacol l-am susținut pe 11 mai, la Băleni, în cadrul unui eveniment organizat de Gal Covurlui, şi pe 12 mai la Băneasa, cu ocazia Festivalului Bujorului organizat de autoritățile locale ale comunei Băneasa. Ne pregătim pentru sărbătoarea de 1 Iunie la Târgu Bujor unde copiii vor apărea în grup și individual, la un nivel, sper eu, încă și mai bun,” ne declară Sergiu Irimia.  

Ce au în comun românii, după ce istoria a trecut atât de traumatizant peste ei

Experimentul prin care un profesor din Moldova de peste Prut descoperă și pregătește copii talentați de la noi ne-a suscitat interesul de a afla care sunt diferențele și asemănările tradiției, dar și cele dintre copiii românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

”Stilul este în România mult mai unitar. Colindele de la dumneavoastră și de la noi sunt la fel, fără nicio deosebire. Folclorul în România a rezistat mult mai bine timpului. S-au mai păstrat  totuși și la noi din obiceiuri, piese instrumentale mai ales pe la lăutarii din Republica Moldova. Zona Cahul e identică cu zona din Târgu Bujor din perspectivă folclorică, sunt sate cu hora în două părți, în sudul Republicii  Moldova, ca și hora de la Măstăcani. E vorba tot de același joc, care se numește altfel, dar cu aceleași tempouri. Costumele tradiționale sunt moldovenești în ambele zone, dar începând cu Cahul, câteva sate mai la deal sau mai la vale, fiecare sat are portul lui. La noi în Moldova, în sud, sunt costume aproape de cele bulgărești și dobrogene. Predomină negrul și culorile mai închise, pantalonul e la fel, dar celelalte articole diferă de la sat la sat, în sud nu e un model unitar, pentru că trăiesc acolo bulgari, găgăuzi, turci, ucraineni și se influențează reciproc", mărturisește Sergiu Irimia.   

În România posibilitățile financiare ale familiilor copiilor sunt mai mari, dar în Moldova sunt mai multe centre de educaţie muzicală

În perioadele podurilor de flori, datorită limbii, puțin arhaice rămase neschimbată, așa cum era la momentul ruperii țării, vorbită de moldovenii de peste Prut, mulți români tindeau să creadă că și în alte domenii noi am fi mai avansați. A fost o mare surpriză să descoperim că basarabenii s-au făcut cunoscuți în lume primii. Trupa Ozon e  numai unul din exemple. Am vrut să aflu ce deosebiri și asemănări au produs cele două sisteme de învățământ, cel de la noi, conservator de valori tradiționale în educație, și modelul împrumutat de moldovenii din Republica Moldova de la educația sovietică.  

”Copiii de la noi au mai multe posibilități cultural-educaționale față de cei din comunele și orășelele județului Galați. Avem Școala de Arte în oraș, Clubul Elevilor, susținute de primărie. Ele desfășoară o activitate mai intensă, se învață dansuri, instrumente muzicale. La Galați există, ce-i drept, dar mai mult pentru copiii de acolo. Însă copiii din România mi-au părut mai ascultători, sunt mai dornici să învețe, sunt ca buretele.  Dar ca nivel material, copiii din România au condiții mai bune", crede Sergiu Irimia.

Citit 2100 ori Ultima modificare Duminică, 26 Mai 2024 17:39

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.