Comemorarea a 520 de ani de la adormirea în Domnul a Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, 2 iulie 1504 - 2 iulie 2024, a adunat, la Putna, mii de pelerini, care au venit, precum odinioară plăieșii lui Ștefan, să îi aducă un semn de recunoștință "Soarelui Moldovei".
"De la Nistru pân' la Tisa", credincioșii au luat calea spre "Altarul conștiinței naționale", pentru a se bucura de pacea și pitorescul locului ştefanian. Alături de părintele stareț Melchisedec Velnic, a slujit o triadă de arhierei: PS Ignatie, Episcopul de Huși, PS Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud și Episcopul - Vicar Damaschin Dorneanul al Sucevei și Rădăuților.
În toate zilele premergătoare marii sărbători de la Putna, o privighetoare și un stol de rândunele au dat tonul rugăciunii și s-au întrecut, la Sfânta Liturghie, în cânt și imn de slavă cu vocile arhiereilor și ale preoților slujitori. Preasfințitul Părinte Ignatie a rostit un cuvânt de învățătură pelerinilor și le-a vorbit despre calitățile Marelui Ștefan. "Fiecare biruință pe care o purta în zecile de războaie nu și-a atribuit-o lui, ci lui Dumnezeu. Un istoric polonez relatează că Ștefan însuși a poruncit ca nimeni să nu-i atribuie lui această biruință, ci lui Dumnezeu. Câți dintre noi mai procedăm la fel?"
În context, Părintele Episcop a adăugat că Sfântul Voievod și-a asumat nu doar biruințele, ci mai ales slăbiciunile, astfel dobândind smerenia, "arta de a fi la locul tău". "Când ne mândrim, când suntem aroganți, atunci ne degradăm... Apostolii nu s-au pus pe ei întâi, ci pe Hristos. Omul smerit e autentic, blând... Oamenii smeriți sunt și profunzi. Când stăm în fața unei vifornițe, să nu ne lăsăm doborâți. Să avem mereu ca modele pe Hristos și Sfinții Săi. Iisus Hristos este smerenia ființială, fiindcă a trăit în discreție". Arhiereul a încheiat cuvântul de întărire pentru pelerini, amintind că Ștefan Voievod a rămas Mare, pentru că "s-a identificat cu neamul său, pentru totdeauna", cum îl caracterizează poetul Ioan Alexandru, într-un poem din Imnele Putnei.
A urmat o paradă militară, corul "Plăieșii" al Batalionului 335 Artilerie "Alexandru cel Bun" din Botoșani a interpretat "Treceți, batalioane române, Carpații!", "Nu uita că ești român" și alte piese patriotice. A fost o desfășurare de forţe de zile mari. Lângă slujitorii Sfântului "Altar al conștiinței naționale", au adus vers și cânt mai multe formații corale. Reprezentantul Statului Major al Armatei, general-locotenent Ciprian Marin, a transmis un mesaj de recunoștință Marelui Voievod și a subliniat necesitatea păstrării legăturii dintre Armată și Biserică, unii fiind "ostași ai Armatei Române", ceilalți - "soldați ai lui Hristos".
Părintele stareț Melchisedec a salutat participanții și militarii prezenți și a vorbit despre firescul relațiilor dintre Biserică și Armată. "Dacă vrem să rămânem stăpâni, și nu străini în propriul pământ, trebuie să dăm maximă importanță educației tinerei generații", a precizat acesta. Starețul Putnei a trecut în revistă eforturile făcute de marii români Mihai Eminescu şi Ioan Slavici în pregătirea Serbării de la Putna, din vara lui 1871. De asemenea, a mulțumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care în anul 2004, a vegheat la cea mai mare manifestare dedicată celor 500 de ani de la adormirea Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt. Pe lângă militari şi slujitorii Sfântului "Altar al conștiinței naționale", mii de români au adus mulțumire și cânt sfânt Marelui Voievod, care veșnicește în frumoasa ctitorie de la Putna, parte a patrimoniului UNESCO, parte a sufletului românesc și creștinesc. "La Putna este un colț de Rai și din acest motiv îmi place să revin mereu și mereu aici!", mi-a spus Teofan Rusu, de 13 ani, un copil cu chip de înger din Vicovu de Jos.
