De sărbătoarea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, vineri, 16 august, Mănăstirea Cârlomăneşti din judeţul Galaţi a îmbrăcat haină de sărbătoare, cinstindu-şi ocrotitorii spirituali. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, la Altarul de vară din incinta ansamblului monahal, împreună cu un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi din protopopiatul Tecuci.
La slujbă au participat oficialităţi locale, preoţi şi preotese din această zonă a eparhiei, aflăm de la părintele Rareş Bucur, dar şi un mare număr de credincioşi din parohiile învecinate, la care s-au adăugat numeroşi credincioşi români din străinătate, veniţi în această perioadă a anului acasă, între aceştia fiind şi un preot din Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, împreună cu familia sa.
În cuvântul de învăţătură, chiriarhul Dunării de Jos a vorbit credincioşilor despre viaţa frumoasă şi credinţa nestrămutată a Sfinţilor Martiri Brâncoveni, care s-au arătat curajoşi în sfârşitul lor mucenicesc.
Mulţi dintre copiii prezenţi la slujbă au fost împărtăşiţi de ierarhul locului cu Sfintele Taine.
La momentul chinonicului, grupul de tineri de la Parohia Brătulești, județul Galați, îmbrăcaţi în portul tradiţional românesc, au prezentat o suită de cântări religioase şi patriotice în cinstea Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
Lângă biserica veche a mănăstirii, cu sprijinul unui om de cultură din localitatea Corod, au fost expuse mai multe cărţi scrise de românii migranţi de-a lungul timpului şi publicate peste hotare, lucrările lor fiind foarte apreciate de străini. Operele literare ale acestor români au făcut cunoscută peste hotare cultura română în tot ce avea ea mai reprezentativ și original.
Pe parcursul verii, în cadrul natural al acestei mănăstiri, sunt desfăşurate tabere de vară la care participă foarte mulţi copii din parohiile protopopiatului Tecuci şi nu numai.
La final, după ce ierarhul Dunării de Jos i-a binecuvântat pe tinerii prezenţi la hramul mănăstirii şi le-a oferit daruri, au fost vizitate vechile bordeie de sub pământ care amintesc de începutul dificil al acestui loc de rugăciune.
Începând din anul 2012, ca urmare a unei Hotărâri a Consiliului Local, comuna Cerţeşti a intrat sub ocrotirea spirituală a Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
Situată între localităţile Cerţeşti şi Cârlomăneşti, la 40 km NE de Tecuci, într-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Cârlomăneşti este un punct de interes religios reaşezat, de curând, pe harta spirituală a Eparhiei Dunării de Jos.
Accesul spre mănăstire se face pe drumurile judeţene 251A Tecuci – Corod şi 251B Corod – Cerţeşti.
Zidită pe locul unui schit în jurul anului 1445, atestată documentar la sfârşitul secolului al XVII-lea, mănăstirea avea să fie integrată în secolul al XVIII-lea curentului de înnoire duhovnicească promovat de Sfântul Paisie de la Neamţ, devenind un important centru monahal din sudul Moldovei.
La 1809 mănăstirea este menţionată ca metoc al Episcopiei Romanului. În 1821 este complet distrusă de eterişti şi de turci, călugării fiind nevoiţi să fugă. Puţinii monahi rămaşi au schimbat cu cca 1 km locul mănăstirii, construind până la 1824, o biserică de cărămidă, existentă şi astăzi.
După 1864 această biserică a deservit credincioşii din localităţile din satele Cârlomăneşti şi Cerţeşti.
La 1957 biserica este trăsnită, incendiată şi apoi părăsită, în ruină.
Viaţa monahală este reluată în anul 1997, când chiriarhul Dunării de Jos hotărăşte reînfiinţarea ei.
În jurul vechii biserici de cărămidă se înalţă astăzi o biserică nouă şi un corp de chilii ce pot aduce tuturor pelerinilor bucuria rugăciunii şi odihna într-un loc al liniştii binecuvântate.
Au murit pentru dreapta credinţă
Sfinţii martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi Sfetnicul Ianache - prăznuiţi la 16 august, au murit pentru dreapta credinţă şi pentru neamul românesc în care s-au născut. Sfântul martir Constantin Vodă Brâncoveanu, care a cârmuit Ţara Românească vreme de 25 de ani (1688 -1714), a strălucit ca un mare ocrotitor de cultură şi artă românească, ridicând, înnoind şi înzestrând numeroase biserici, mănăstiri şi alte aşezăminte, miluindu-i pe cei săraci şi ajutând cu prisosinţă celelalte Biserici Ortodoxe surori aflate atunci la grea cumpănă.
Scos din scaunul de domnie, Sfântul Constantin Vodă Brâncoveanu a suferit chinuri împreună cu fiii şi sfetnicul său, la Constantinopol, cu toţii murind pentru credinţa ortodoxă pe care au apărat-o şi au mărturisit-o cu preţul vieţii.
Numele voievodului a intrat în legendă, fiind cinstit şi plâns în balade şi cântece populare care se încheiau cu cuvintele: "Aşa a murit creştinul Brâncoveanu Constantin ".
In iunie 1992, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat împreună cu fiii săi şi sfetnicul Ianache.
