* Ocrotitoarea Moldovei şi a săracilor
Se împlinesc 370 de ani de când creştinii români sărbătoresc ziua de 14 octombrie, cu mare evlavie. Sărbătoarea de astăzi are ca punct de pornire ziua de 14 octombrie a anului 1641. Atunci, „beiul Moldovei”- Vasile Lupu - aducea în Moldova (de la Constantinopol) Moaştele Cuvioasei Parascheva, primul pas al Sfintei pe pământ românesc fiind făcut la Galaţi. Pentru a obţine Sfintele Moşte, Vasile Lupu a achitat toată datoria Bisericii Ortodoxe faţă de Poarta Otomană, plus transportul pe teritoriul Otoman cu Sfintele Moaşte. Când Racla cu Sfintele Moaşte a ajuns la malul Dunării de la Galaţi, Cuvioasa Parascheva a fost primită în Biserica „Sf. Dimitrie” din municipiul nostru, locaş ridicat în acest scop, care astăzi nu mai există. Paul de Alep, însoţitorul şi secretarul Patriarhului Macarie de Antiohia - călător prin Ţările Române - relatează că mare a fost bucuria creştinilor de la Dunăre şi din Moldova, la primirea Sfântului Odor. De atunci şi până astăzi, evlavia creştinilor români la Cuvioasa Parascheva a crescut de la an la an, de la veac la veac, pelerinajele la Iaşi - din această perioadă a anului - înregistrând câteva sute de mii de pelerini, în unii ani peste un milion. Iniţial, Moaştele „Sfintei Vineri” (denumirea vine de la termenul în limba greacă) au fost depuse în Biserica „Trei Ierarhi” din Iaşi. În 1888, un incendiu izbucnit a făcut scum tot ce era în biserică. Doar Moaştele Cuvioasei Parascheva au rămas neatinse. Atunci a fost mutată în Catedrala Mitropolitană a Iaşilor, unde sunt şi astăzi.
În Catedrala Galaţilor avem şi noi o părticică din veşmântul Sfintei Vineri, născută în Epivata, pe la anul 1023, în apropiere de Constantinopol. Milostenia ei pentru cei săraci şi năpăstuiţi a rămas cunoscută până astăzi. Sfinţenia ei cheamă la rugăciune mii de creştini, nu numai la Iaşi, ci în toate bisericile. Este considerată Ocrotitoarea Moldovei şi a tuturor celor săraci.
Tuturor celor care îi poartă numele, la mulţi ani!
