* Peste o treime dintre preşcolari şi elevi sunt bolnavi * Marile suferinţe: obezitatea, deformaţiile de coloană, astmul şi bolile circulatorii * Fără exerciţiu fizic, copiii sunt expuşi îmbolnăvirilor, iar unele afecţiuni le-ar putea chiar scurta viaţa *
O treime dintre copiii şi tinerii gălăţeni nu se dezvoltă fizic armonios, apreciază Direcţia de Sănătate Publică (DJSP) Galaţi, în urma evaluării stării de sănătate a 17.856 de elevi din oraşele şi comunele gălăţene. Mulţi sunt fie prea graşi, prea slabi, fie suferă de deformări ale coloanei vertebrale, boli metabolice şi circulatorii. Lipsa de mişcare şi timpul prea îndelungat petrecut în faţa calculatorului fac din copiii de astăzi bolnavii de mâine. De vină sunt şi cei care scot orele de sport din programele şcolare, dar şi părinţii, uneori.
Prea graşi, încă de tineri
Cea mai ridicată rată de obezitate cauzată de regimul neadecvat de viaţă s-a înregistrat în rândul elevilor de clasa a VIII-a, aproape 50 de copiii din 1.000 având această afecţiune. La nivelul clasei a XII-a sunt aproape 39 din 1.000, în timp ce la clasele a VII-a sunt 30 de obezi din 1.000 de elevi şi aproape 28 de obezi la mia de elevi în clasa I. Mulţi alţi copii şi tineri nu au atins, în 2011, pragul obezităţii, dar sunt totuşi supraponderali. Astfel, aproape 3.000 dintre cei 17.856 de elevi testaţi (17,8 la sută) aveau prea multe kilograme pentru vârsta şi statura lor. Cei mai mulţi tineri supraponderali sunt la clasa VII-a (18,1 la sută), la clasa a XII-a (19,2 la sută) şi elevii şcolilor de arte şi meserii (19,8 la sută).
Deformaţii de coloană greu de remediat
Deformaţiile de coloană sunt printre cele mai întâlnite probleme de sănătate, în rândul elevilor, aproape 85 din 1000 de elevi de clasa a XII-a purtând o astfel de suferinţă. La clasa a VII-a sunt 50 de elevi cu deformări de coloană din 1.000, iar la clasa a IV-a s-au înregistrat aproape 42 de elevi din 1.000. Mai ales atunci când nu sunt depistate la timp şi tratate corespunzător, deformaţiile de coloană pot deveni permanente sau foarte greu de remediat. „Deformarea se creează în câţiva ani şi va fi nevoie tot de câţiva ani pentru a o remedia. În cazul în care copilul este încă în creştere, iar problema e identificată la timp, sunt şanse mari să se poată rezolva. Dacă procesul de creştere s-a încheiat, şansele de vindecare sunt mult mai mici”, a precizat kinetoterapeutul Octavian Alexe, asistent universitar la Universitatea „Dunărea de Jos”.
Calculatorul „strică ochii”
Aproape 50 de preşcolari dintr-o mie suferă de afecţiuni oftalmologice numite vicii de refracţie, cum ar fi miopia, hipermetropia şi astigmatismul. Odată cu înaintarea în vârstă, problemele se agravează. La nivelul clasei a IV-a, 92 de elevii din 1.000 suferă de vicii de refracţie, iar la clasa a VIII-a, peste 80 de elevi din 1.000 prezintă astfel de probleme. Timpul îndelungat petrecut în faţa calculatorului şi televizorului „strică ochii” şi poate crea probleme de vedere imposibil de vindecat.
Boli pentru o viaţă, din clasa a XII-a
Îngrijorător e şi faptul că din fiecare 1.000 de elevi de clasa a XII-a, aproape 16 suferă deja de boli circulatorii pentru tot restul vieţii. Aproape 10 elevi din 1.000 au fost deja diagnosticaţi cu astm, iar 28 de tineri din 1.000 suferă de boli metabolice. Îmbolnăvirea la aceste vârste înseamnă o viaţă mai grea şi mai scurtă.
Ora de sport înseamnă sănătate
Inspectorul de Educaţie Fizică şi Sport, Emilian Pătru, apreciază că numărul mic de ore de sport din programele şcolare şi atitudinea multora dintre părinţi favorizează îmbolnăvirea copiilor. „Foarte mulţi elevi suferă de platfus, de atitudini cifotice şi de scolioze. Ora de educaţie fizică este singura care se adresează sănătăţii copilului. Avem, în acest moment, elevi de clasa I şi a II-a care cântăresc până la 60 de kilograme. Am avut şi un copil cu o structură osoasă atât de fragilă, încât şi-a rupt mâna sprijinindu-se de o bancă. Nu spun că ar trebui să avem patru sau cinci ore de sport pe săptămână, ca în alte state, dar două în trunchiul comun şi una suplimentară ar fi necesare. Altfel, copiii de astăzi vor deveni foarte deştepţi, dar vom ajunge să îi plimbăm cu cărucioarele”, a precizat Emilian Pătru.
