Probabil că foarte puţini dintre noi ştiu ce înseamnă boala coronariană ischemică sau aşa-numita cardiopatie ischemică. Totuşi, această afecţiune reprezintă principala cauză de mortalitate la nivel global. În luna mai au fost marcate trei zile importante în calendarul sănătăţii, care au legătură directă cu afecţiunea discutată aici: 4 mai, Ziua Naţională a Inimii, 17 mai, Ziua Mondială de Luptă Împotriva Hipertensiunii Arteriale şi 19 mai, Ziua Europeană Împotriva Obezităţii.
În România, peste un milion de oameni suferă de boală coronariană ischemică, iar numărul pacienţilor nou diagnosticaţi creşte din ce în ce mai mult, de la un an la altul. „Pe lângă numărul mare al celor bolnavi, o altă tendinţă îngrijorătoare ţine de faptul că afecţiunea apare la persoane din ce în ce mai tinere. Boala se prezintă sub două forme principale. Vorbim despre cardiopatie ischemică dureroasă, atunci când apare angina pectorală sau infarctul miocardic şi de angină pectorală nedureroasă, care nu ne dă niciun semn că inima ar avea o problemă”, explică medicul cardiolog Lucica Grigorică.
De ce suferim de cardiopatie ischemică
Afecţiunea apare atunci când vasele de sânge care irigă muşchiul cardiac se îngustează şi pereţii lor îşi pierd din elasticitate. Aceste lucruri nu mai permit irigarea corespunzătoare a muşchiului cardiac. Astfel, apare o suferinţă a inimii. În multe cazuri, boala trece neobservată până în momentul în care apare durerea la efort (angina pectorală de efort) sau direct infarctul miocardic, fapt ce semnalează că o parte a muşchiului inimii a „murit”.
Care sunt cauzele
Procesul natural de îmbătrânire presupune şi îngustarea şi pierderea elasticităţii vaselor care transportă sângele la inimă. Totuşi, există o serie de factori de risc care grăbesc apariţia afecţiunii. „Fumatul, diabetul, lipsa de mişcare (sedentarismul) consumul exagerat şi/sau constant de grăsimi animale, hipertensiunea arterială netratată, obezitatea şi nivelul crescut de colesterol reprezintă principalele cauze ale apariţiei cardiopatiei ischemice. Şi alcoolul contribuie la afectarea inimii şi a vaselor de sânge, atât direct, cât şi prin afectarea altor organe”, adaugă dr. Grigorică.
Clasicul pahar de vin roşu pe care trebuie să-l bem zilnic nu este un mit, datorită proprietăţilor antioxidante pe care această băutură le are. Totuşi, de cele mai multe ori problema apare din lipsa de măsură cu care este consumat vinul. Dacă un pahar este considerat medicament, de la câteva pahare în sus vinul măreşte substanţial şansele de a suferi un infarct miocardic.
Unele studii recente arată faptul că boala coronariană ischemică este foarte mult influenţată şi de bătăile prea rapide ale inimii. Este recomandat ca pacienţii care au acest diagnostic să-şi menţină pulsul la sub 70 de bătăi pe minut, pentru a evita riscul apariţiei complicaţiilor. Frecvenţa bătăilor inimii poate fi controlată prin evitarea unor anumite alimente, într-o primă instanţă. Dacă lucrurile nu se îmbunătăţesc, medicaţia rămâne singura soluţie.
Prevenţie şi tratament
Cel mai bun mod de a preveni cardiopatia ischemică constă în evitarea sau eliminarea factorilor de risc menţionaţi în paragraful precedent.
"Este recomandat ca orice durere persistentă care apare în zona pieptului să ne aducă la medicul cardiolog. Aici ne va fi efectuată o electrocardiogrmă (EKG) care va arăta starea inimii. Cel mai recomandat este să efectuăm EKG chiar în timpul episodului de durere, deoarece în afara acestuia parametrii pot ieşi normali. Ce se impune apoi este un test de efort, pe covorul rulant sau pe bicicleta staţionară. Acesta se va face doar sub supravegherea cardiologului. Pacientului îi va făcută în permanenţă EKG, pentru a se putea înregistra eventualele modificări. Dacă la testul de efort apar modificări importante, pacientul trebuie să facă o coronarografie, care constă într-o explorare cu substanţă de contrast a arterelor inimii. După ce artera stenozată (îngustată) sau ocluzionată (înfundată) a fost vizualizată, medicul va decide dacă bolnavul are nevoie de implantarea unui stent sau de o operaţie de by-pass", concluzionează specialistul citat.
