Poveşti de viaţă dramatice la Centrul pentru Persoane fără Adăpost
Foto: Foto: Marian Miron

Poveşti de viaţă dramatice la Centrul pentru Persoane fără Adăpost
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Viaţa a 63 de gălăţeni este dependentă de masa şi acoperişul Centrului de Urgenţă pentru Persoane fără Adăpost (CUPA) al Primăriei Galaţi, situat în spatele Spitalului de Psihiatrie. Sunt cazuri şi cazuri, unul mai special decât altul. „Avem tineri proveniţi din centrele de plasament care nu au unde se adăposti, dar şi vârstnici care au ajuns în stradă şi de acolo au fost aduşi la noi de poliştişti”, ne-a explicat Adrian Subaşu, directorul aşezământului.

Ca în orice casă şi aici sunt reguli, care pentru unii sunt insuportabile. Unii chiar dau bir cu fugiţii în stradă după o zi-două, în speranţa că vor obţine mai repede o locuinţă de la Primăria Galaţi! „Cel mai recent caz este al lui Paul P., care a fost adus din stradă de Poliţie. După doar vreo două zile, după ce a fost spălat, deparazitat, a fugit, preferând să stea într-un cort pe strada Tecuci, în speranţa că aşa îi va atrage atenţia primarului de Galaţi şi îi va da casă”, spune Adrian Subaşu.

Narcisa este una dintre beneficiarele de la adăpost, provine dintr-un centru de plasament şi are certificat de handicap III. „Am fost aruncată la un container şi aşa am ajuns la un centru de copii, dar după ce am ieşit de acolo am stat pe unde am apucat”, spune tânăra, în vârstă de 32 de ani.

Potrivit legii, CUPA ar trebui să fie o mână întinsă pentru cei fără casă pentru maximum 30 de zile. „Numai că noi avem oameni care stau aici de opt ani”, spune directorul.

Dincolo de mentalităţile unor asistaţi, un fapt este evident. La Galaţi e musai să fie promovat un program de construcţii de case, nu pentru că avem 63 de semeni la CUPA, ci pentru că problema locuinţelor este una acută, care nu a fost tratată potrivit adevăratelor necesităţi.

Citit 3183 ori Ultima modificare Vineri, 03 August 2012 23:23

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.