Poveşti de viaţă fără fontiere - Norvegienii au câştigat o familie de profesionişti

Poveşti de viaţă fără fontiere - Norvegienii au câştigat o familie de profesionişti
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Norvegienii se pot considera norocoşi! Dacă până acum se mândreau că au câştigat un inginer de producţie foarte bun, pe gălăţeanul Valeriu Daniel Petrache, în vârstă de 23 de ani, acum vor avea şi o asistentă medicală competentă şi cu experienţă americană: pe Ramona, proaspăta soţie a lui Valeriu! Iar numărul românilor din Stord Island creşte de la 14 la 15! Ramona şi Valeriu sunt unul dintre zecile de cupluri venite special din diaspora pentru a se căsători la Galaţi.
Recrutare rapidă

Ramona şi Valeriu se ştiu de când erau mici, dar acum doi ani jumătate, au început relaţia. Pe atunci, el era student la Inginerie Electrică şi Electronică, ea la Posticeala „Carol Davila”. După facultate, el a urmat un curs cu Alewijnse Training Center Romania, fost angajat la o firmă, dar simţea că nu e ceea ce-şi dorea de la viitor. „Dacă e să fac asta toată viaţa, mă dau cu capul de pereţi!”, şi-a spus Valeriu, şi a început să depună CV-uri. A urmat un interviu de recrutare cu o firmă din Norvegia şi, după trei luni, l-au contactat să-l întrebe dacă nu vrea un post de inginer junior. „Am spus «Da», şi în două ore mi-au trimis biletul de avion. Am plecat din ţară fără să semnez vreun contract, doar pe o convorbire telefonică. Nu aveam la mine decât banii de întors acasă. Am ajuns pe 1 septembrie pe coasta Norvegiei. Tot ce mi-au spus la telefon a fost pus pe hârtie. Timp de trei luni am lucrat la o firmă internaţională din Norvegia, mai mare ca Damen-ul. Mulţumiţi de mine, de la 1 februarie mi-au propus contract direct pe perioadă nedeterminată. Eu sunt inginer de producţie, inginer electric”, ne-a povestit Valeriu. Când a ajuns în Norvegia, relaţia lui Valeriu cu Ramona dura de un an şi jumătate. În vara trecută i-a dăruit inelul şi au decis să se căsătorească atunci când vor avea posibilităţi financiare. Când el a plecat în Norvegia, Ramona s-a dus în vizită la sora ei din SUA, şi a şi lucrat acolo. De Crăciun, au stat trei săptămâni acasă, şi au făcut pregătiri de nuntă – inele, sală, decoraţiuni, flori, avansuri plătite. Au plecat care încotro, şi au revenit acasă, ea pe 8 iulie, el pe 27, iar pe 18 august, au avut nunta. Acum sunt în Spania, în luna de miere, iar pe 1 septembrie, pleacă în Norvegia. Nordicii abia aşteaptă să-i aibă pe amândoi, numai că durează mult actele pentru ca ea să poată lucra acolo ca asistentă medicală. Imaginaţi-vă, cinci luni pentru un aviz!

Interes pe termen lung

„Cei din Norvegia au fost foarte interesaţi de ea. Am avut interviu de dezvoltare personală şi dintr-o oră, 40 de minute m-au întrebat de Ramona. M-am supărat un pic şi am întrebat ce e aşa de important, doar e vorba de viitorul meu, nu de soţia mea. Managerul mi-a explicat: «Te vreau pe o perioadă lungă. Dacă nu sunt sigur că soţia ta vine aici, ei ştiu că peste un an te pierd, că ţi-ai făcut bani şi ai plecat. Dacă ea vine şi se acomodează, ştiu că te-am câştigat şi pe tine, şi pe ea. Avem nevoie de asistenţi medicali»”, ne-a povestit Valeriu.

Timpul contează într-o relaţie, nu banii

„Într-o relaţie trebuie să investeşti timp nu bani! Poţi să cumperi lucruri frumoase, dar peste jumătate de an le uiţi. Sunt adeptul ideii că relaţia la distanţă nu merge, dar atunci când ai nişte planuri stabilite pe viitor e altceva. Cât am fost departe, trăiască Skype! Am discutat ba chiar am făcut mâncare la calculator, pe Skype ea dându-mi indicaţii. Sunt mulţi care muncesc în Norvegia, au familia acasă şi se văd de două ori pe an, îmi pare rău, dar decât aşa, mai bine nu! Nu aş vrea să vin acasă o dată pe an. Iar când cineva îmi va întreba copilul «cine e tata?» să spună: «E nenea acela care vine o dată pe an acasă şi îmi aduce dulciuri». Nu, mai bine stau acasă, nu plec să muncesc în alte ţări!”, spune ferm Valeriu.

România? Poate…

„Dacă se mai schimbă ceva în Galaţi, poate mă mai întorc. Nu sunt plecat cu gândul de a nu mă mai întoarce. Voi sta acolo cât lucrurile vor merge şi totul va fi ok. Când vom avea probleme sau nu vom mai avea de muncă, ne vom întoarce! Ştiu că asta e piaţa de muncă în Galaţi, ştiu patru băieţi care au experienţă mai mare ca mine şi care nu au de muncă! Deci nu. Acolo, dintr-un salariu îmi permit să întreţin o familie, aici nu pot spune asta. Peste 20 de ani? Poate în Norvegia, poate acasă, nu ştiu. Dar sigur împreună”, ne-a mărturisit tânărul soţ. Casă de piatră, şi să fie fericiţi!

Citit 2590 ori Ultima modificare Vineri, 24 August 2012 18:58

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.