120 de gălăţeni sunt dependenţi de milostenia creştinilor din Parohia „Sfânta Cuvioasă Parascheva” Galaţi. Părintele paroh Ioan Gologan şi cei doi cosluijitori, pr. Costică Ciochină şi pr. Cornel Hanu, se îngrijesc zilnic de aceşti oameni, oferindu-le o masă caldă. Sunt copii, părinţi, bătrâni, familii întregi care au rămas fără nicio susţinere; unii nu au serviciu, alţii - din pricina unor necazuri - s-au îmbolnăvit. Unii dintre asistaţi beneficiază de milostenia Cuvioasei Parascheva de câteva luni, alţii de doi-trei ani, unii de peste un deceniu. Sprijinul nu se opreşte doar la îndestularea stomacului. Parohia le asigură şi unele cheltuieli cu tratamentul.
În grija Sfintei Vineri
„Nu mai am pe nimeni în viaţă. Fetele au murit cu ceva timp în urmă şi din pensia mică de infirmieră, de 625 de lei, cu greu fac faţă cheltuielilor. Pentru cele două reţete am nevoie de 150 lei, lunar; apoi chiria de 110 lei şi cheltuielile cu întreţinerea. Am avut o nepoată bolnavă de cancer şi am încercat să-i dau o mână de ajutor, dar am rămas cu datorii la întreţinere, însă mă bucur că Dumnezeu a ajutat-o pe nepoata mea să-şi revină. Aici, la Biserică, primesc zilnic o masă caldă, bucatele sunt gustoase, fiindcă bucătăresele de aici gătesc ca acasă”, spune Evdochia Tănase, în vârstă de 86 de ani. „Soţul meu a murit acum şase luni şi am ajuns aici printr-o cunoştinţă. Lucrez la o scară de bloc de unde iau 320 de lei pe lună, plus pensia de handicap - 230 de lei, a băiatului meu care suferă de o boală mintală. Am datorii la întreţinere, cine mai ştie cât? Nu avem nici cu ce să ne îmbrăcăm, nici cu ce să ne cumpărăm medicamente, noroc că ne ajută Biserica”, spune Tudoriţa Morozanu, 48 de ani.
O felie de pâine pentru o premiantă
Florica Lupaşcu vine la cantina de la Cuvioasa Parascheva doar de trei luni. Are 39 de ani şi o fată la un liceu de elită: „Cu ani în urmă am rămas fără serviciu şi de jumătate de an fără soţ. Cu boala soţului a fost greu, cu tratamentul, cu internări, apoi cu înmormântarea. Până în februarie am fost între cei cu ajutor social de la Primărie, însă, un necaz nu vine niciodată singur. Pentru că nu-mi plătisem impozitul la apartament, am ieşit de pe lista asistaţilor. Am rămas cu o rată la bancă, pe care nu am mai plătit-o de ceva timp, fiindcă nu am niciun venit. Nu ştiu ce să mai fac, dar mă bucur că măcar am o felie de pâine de aici şi cu bursa fetei de la liceu, încercăm să facem faţă”, povesteşte uşor buimacă Eliza Lupaşcu.
O altă asistată este doamna Maria. Soţul i-a murit, la fel şi cei trei copii, iar la 55 de ani trăieşte fără niciun venit. Maria face parte dintre oamenii care nu ştiu să zâmbească, dar care ştiu că tot ce au se datorează ajutorului creştinilor de la Biserica „Cuvioasa Parascheva”. „De zece ani, Sfânta Parascheva mi-a dat tot ce am pe mine: îmbrăcăminte, alimente, medicamente. Mulţumesc lui Dumnezeu şi părintelui Gologanu”, spune femeia.
În Parohia Cuvioasei Parascheva este multă suferinţă şi multă dragoste. Este loc pentru a face bine, de aceea, orice sprijin sub forma unei pomeniri sau a unei donaţii este bine primit.
