În Duminica Tomii, la Catedrala Galaţilor, Înalt Prea Sfinţitul Părinte Casian al Dunării de Jos a însoţit liturghia cu slujba de pomenire a înaintaşilor ierarhi care au slujit în scaunul Eparhiei noastre. Au fost rostite numele celor nouă Vlădici care au slujit şi au privegheat pentru ca „Vestea cea bună”, adusă de Apostolul Andrei, să-i însoţească pe creştinii de la Dunărea de Jos din veac în veac, la necazuri şi bucurii. „Sărbătoarea este continuă în lunea de după Duminica Tomii, fiindcă Paştele Blajinilor este un prilej de rugăciune şi comuniune cu cei din veac adormiţi. Vom face pelerinaje la mormintele celor dragi, fiindcă cerurile s-au deschis, iar cei vii se întânesc cu cei din lumea de Dincolo”, spunea Înalt Prea Sfinţitul Părinte Casian.
Termenul „blajini” vine din slavă şi îi denumeşte astfel pe cei adormiţi şi fericiţi în Domnul. Comunităţile ortodoxe petrec ziua cu „fericită întristare”, în ideea că menirea omului - călător pe aici, pe pământ - este de a se pregăti, prin viaţa şi faptele sale, pentru Marea Trecere în viaţa de Dincolo. „Moartea fizică aduce putrezirea trupului, însă sufletul nostru dăinuie în veşnicie. De aceea, trecerea noastră prin această lume ar trebui să fie un permanent ˝memento mori˝, dacă ne gândim că la capătul acestei lumi, va exista pentru fiecare ˝o judecată a sufletelor după moarte˝”, spune Arhiereul nostru.
Pornind de la realitatea (regretabilă) anilor din urmă, sperăm ca sărbătoarea să nu fie transformată în picnic şi „tradiţiile de clan" să bată tradiţia creştină din moşi strămoşi.
Fie ca pacea şi lumina lină a lui Hristos să ne aşeze mâine pe toţi, vii şi adormiţi, în comuniune la masa tăcerii, întru pomenirea şi dăinuirea sufletului românesc şi creştinesc.
