Viorel Dinescu împlinește, pe 2 aprilie 2026, 75 de ani de viață și aproximativ șase decenii de la debut. Ca slujitor al cuvântului, este membru al breslei scriitorilor, dar și al comitetului de coordonare a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Filiala „Radu Macovei” - Galați. Deopotrivă, este și membru al filialelor ziariștilor din Basarabia și Bucovina și o prezență constantă în spațiul din stânga Prutului.
Născut la Zărnești, comuna Jorăști, județul Galați, o așezare din podișul Covurluiului, la 2 aprilie 1951, profesorul de matematică este completat de poetul, scriitorul, eseistul, jurnalistul și criticul literar.
De peste trei decenii, profesorul Viorel Dinescu este realizatorul emisiunii de cultură "Confluențe" la postul ExpresTv Galați, emisiune care s-a intersectat cu activitatea editorială, prin tipărirea, constantă, a volumului și revistei "Confluențe".
A început să scrie în timpul anilor de liceu, fiind redactor șef al revistei "Aripi tinere" (1967-1970). Cu activitatea de ziarist s-a întâlnit, concret, prin anii 1992-1996, ca redactor al revistei "Porto-Franco", iar din 1996 (şi până în 2023) a fost redactor-șef la Edit Press-Galați. Condeiul gălățeanului - „punct de convergență între matematici și poezie” - a convins și impresionat încă din 1984, primind Premiul "Mihai Eminescu" al Academiei Române pentru poezie, cu volumul „Ecuații albastre”.
La debut, tânărul „muzician al tăcerii” i-a atras atenția scriitorului și criticului literar Eugen Barbu (1924-1993). Poezia sa este îmbrăcată în „versuri nobile”. „Ne aflăm cu acest poet într-un Rai cu porțile foarte strâmte” și „el poate fi numit un muzician al tăcerii... Vă încredințez că de la poetul Ioan Alexandru nu am mai găsit la niciun poet un cântec spus... atât de frumos...”, consemna Eugen Barbu, în periodicul "Săptămâna" nr. 35-41 (1985).
Acest îndrăgostit de cuvânt nu se identifică doar cu creația și metafora lirică, ci - în egală măsură - cu jurnalismul cultural-misionar. Poetul este întâi de toate un om de litere, un iubitor al Culturii, Limbii și Literatura Române, fiind cunoscut nu doar în dreapta Prutului, cât mai ales în stânga apei care, prin veacuri vitrege, a pus hotare între frați.
Dragostea pentru cuvântul scris și rostit i-a adus profesorului Viorel Dinescu prieteni pe măsură, de la Eugen Barbu - cel care îi dădea girul la debutul liric - la marile întâlniri dintre veacuri cu poetul și patriotul Grigore Vieru, academicienii Nicoale Dabija, Mihai Cimpoi, alte personalități din România Mare, împreună punând umărul pentru a alina dorul de Acasă al fraților înstrăinați. De peste trei decenii, Viorel Dinescu este o prezență constantă nu doar în publicațiile din țara noastră, ci și din Republica Moldova și Cernăuți - Ucraina, semnând peste 400 de articole de atitudine, cronici, interviuri, medalioane, reportaje pentru astâmpărarea dorului de Acasă și ștergerea lacrimei limbii române. Viorel Dinescu este o prezență constantă în publicațiile din Galați, între care "Viața liberă", din țară şi mai ales în cele din stânga Prutului, precum: "Literatura și arta", "Limba română", "Viața Basarabiei", "Cahulul literar și artistic" (din Republica Moldova) și în periodice din Cernăuți, cum ar fi: "Septentrion literar", "Arcașul", "Curierul de Cernăuți".
Viorel Dinescu este cel care a consemnat ultimele ore ale poetului Grigore Vieru, amintire republicată în nr. 33 al publicației UZP, pp. 40-42.
Simultan cu scrisul, încă din 1990 - după ridicarea „podului de flori” peste Prut, alături de nume cunoscute ale culturii românești - a fost nelipsit de la Sărbătoarea Limbii Române din Basarabia, manifestare de suflet românesc desfășurată, anual, între 29-31 august. Și-a îmbrățișat frații, adeseori, la Congresul Mondial al Eminescologilor, care-și dau întâlnire, an de an, la Academia de Științe a Moldovei și la Centrul Cultural „Mihai Eminescu” din Chișinău. De fiecare dată, poetul gălățean a susținut adevărate pledoarii în sprijinul culturii și spiritualității românești.
O altă constantă este prezența sa la universitățile și liceele din Chișinău și Cahul, alături de prietenul Grigore Vieru, de regretata Leonida Lari, de academicianul Nicolae Dabija, de alți oameni de cultură, academicieni și martiri din înstrăinata Basarabie.
Donația de carte românească este o altă latură a preocupărilor profesorului, jurnalistului și poetului Viorel Dinescu, pe care a susținut-o cu ocazia unor manifestări culturale, organizate de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău și din Cahul, însoțite de prelegeri la Universitatea „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Cahul, în liceele „Mihai Eminescu”, „Ion Creangă”, „Ion Vodă” din Cahul sau în satele și comunele din stânga Prutului, ocazii când au fost prezentați scriitori din Basarabia, dar și din România.
Făcând arc peste timp, în toți acești ani, îl găsim pe profesorul Dinescu la datorie, la frumoasele și ineditele manifestări de suflet românesc din Cahul, din care nu lipsesc lansările de carte, cultivarea și promovarea valorilor și sentimentului românesc în rândul cadrelor didactice, a studenților și a elevilor.
Susținerea valorilor, limbii și a simțirii românești a mers până-ntr-acolo încât poetul și gazetarul a devenit autorul Imnului orașului Cernăuți, "Simţire românească", muzica M. Holiartoc, imn interpretat cu prilejul împlinirii a 600 de ani de existență a orașului.
Îl felicităm pe profesorul și ziaristul, poetul, scriitorul și omul de televiziune Viorel Dinescu, pentru robustețea și acuratețea jurnalismului și a cuvântului misionar, toate puse în slujba Limbii Române și a fraților de peste Prut, de câteva decenii. La mulți ani!
UZPR - Filiala „Radu Macovei” Galați
președinte, Maria Stanciu
