* Rodica Sin, managerul instituţiei, explică, într-un interviu acordat cotidianului „Viaţa liberă”, ce investiţii s-au făcut în unitatea spitalicească
Economistul de la cârma celei mai importante unităţi medicale din judeţul vecin ne-a vorbit despre investiţiile din sănătatea brăileană, dar şi despre colaborarea Brăila-Galaţi din plan medical:
- În diverse cercuri, politice sau medicale, se vorbeşte despre investiţiile care s-au făcut în Sănătatea brăileană. Ce schimbări s-au produs în spital de când unitatea medicală a fost preluată de către Consiliul Judeţului?
-Spitalul a fost preluat cu un buget de 49 de miliarde de lei pe lună şi cu datorii de 300 de miliarde de lei. Astăzi, spitalul are un buget de aproape 87 de miliarde de lei pe lună şi nicio datorie la nimeni. Asta a fost o evoluţie a unei acţiuni şi a unei activităţi de aproximativ trei ani. Încă din anul 2010, Consiliul Judeţului s-a focalizat foarte mult pe zone în care era o adresabilitate foarte mare a pacienţilor şi o investiţie primară sau inexistentă, precum Secţiile Oftalmologie şi ORL. De altfel, acestea reprezintă primele două puncte cu care s-a şi plecat în investiţie şi în dotarea făcută de către Consiliul Judeţului. Am plecat de aici pentru că secţiile aveau medici suficienţi. La Oftalmologie, de exemplu, existau deja şapte medici. La ORL, odată cu investiţia, am reuşit să atragem şi medici din Galaţi, cum este domnul dr. Corneliu Codreanu, împreună cu fiul dumnealui. Avem tot acolo un medic tânăr, venit de la Bacău, oameni care vor să dezvolte ORL-ul ca şi Centru de Excelenţă în zona de Sud-Est a României. Cu Oftalmologia am reuşit deja. Aş putea spune că avem programări pe întindere de trei-patru luni, este dotată la standard european şi este singura clinică din ţară care are aparatură proprie. Consiliul Judeţului le-a achiziţionat şi ni le-a oferit spre administrare.
-Am aflat că vă mândriţi cu un Ambulatoriu ultramodern, utilat şi dotat la standarde europene. Reprezintă aceasta cea mai importantă investiţie, de până acum?
-Piesa de rezistenţă este Ambulatoriul. A fost dotat şi amenajat un Ambulatoriu despre care sunt convinsă că este unic în ţară şi îmi asum responsabilitatea celor spuse. Valoarea însăşi, de aproape 420 de miliarde de lei, spune multe. În Ambulatoriul de specialitate avem deja o sală de intervenţii chirurgicale, de spitalizare de zi şi avem cabinete integrate pentru 35 de specialităţi. Amenajarea şi dotarea s-a făcut cu fonduri europene. Asta a fost piesa de rezistenţă şi startul în dezvoltarea sănătăţii brăilene. De aici au urmat în lanţ multe altele. Consiliul nu s-a oprit numai la primele două dotări şi a construit o Terapie Intensivă nouă, modernă, pe care ne-a dat-o spre administrare şi cu care am plecat înspre licitaţie cu dotarea ei, aparatură medicală cu specific de terapie de aproape 78 de miliarde, fonduri pe care le asigură CJ. În cadrul Terapiei Intensive încercăm să dezvoltăm o unitate de stroke, care va fi coordonată de către Secţia de Neurologie. De asemenea, sunt două proiecte mari, construcţii, în derulare, pe Cardiologie şi Pediatrie. Obiectiv, de asemenea, finanţat integral de către CJ, construcţie şi dotare. Aici vom adăposti Secţia de Pediatrie şi Secţia de Cardiologie, atât clasică, cât şi intervenţională, iar pentru dotarea Secţiei de Cardiologie intervenţională se pleacă deja în licitaţie cu aparatură cu specific şi modernizarea sălilor de operaţii. Vorbim despre 11 săli de operaţii moderne, din care două vor asigura urgenţa şi traumatologia, cu dotare asigurată tot de către CJ. Vor fi contracte multianuale. Numai dotarea pentru partea de Terapie se ridică undeva la 75 de miliarde de lei. Laboratorul de Balneofizioterapie - şi tot ce ţine de Balneofizioterapie - din cadrul Ambulatoriului de specialitate, a beneficiat, de asemenea, de dotare şi utilare cu fonduri europene.
-Cum este structurat, la acest moment, Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila şi ce proiecte urmează a mai fi implementate în viitorul apropiat?
-Pe următorii doi ani proiectul de dezvoltare a sănătăţii brăilene, gestionat de către domnul preşedinte Gheorghe Bunea Stancu, este de a face ca acest spital pavilionar să fie cu circuite medicale standard încă de la început, în vederea acreditării europene. Mai exact, acest Corp A, care găzduieşte secţia de Urgenţă, va avea toate secţiile cu specific de urgenţă. Corpul B va avea specialităţi doar pe cronici, iar corpul C adăposteşte zona de Infecţioase şi Maternitatea. Secţiile Neonatologie şi Obstetrică-Ginecologie se vor afla în corpul D. Maternitatea este, acum, într-un plin proces de dezvoltare-amenajare-dotare, pe Banca Mondială, şi termenul de finalizare a lucrărilor este iulie 2014. În corpul B, ca şi noutate, s-a dezvoltat un centru de Balneofizioterapie. Spitalul avea în componenţă 15 paturi de cronici pe Balneofizioterapie, dar în colaborare cu doamna conf. Lefter, din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, şi graţie unui protocol de colaborare cu Universitatea, vom dezvolta o secţie clinică, motiv pentru care am amenajat-o şi am dotat-o la standard european pentru a primi studenţii gălăţeni să lucreze alături de doamna conf. Lefter, în vederea dezvoltării întregului spital pentru că tendinţa şi trendul este să atingem un alt grad şi, de ce nu, să fim un spital clinic în colaborare cu Universitatea „Dunărea de Jos”.
-Care este cel mai greu obiectiv?
-Un Centru de Radioterapie modern, care va avea două acceleratoare de particule şi care va asigura tratament pe acest specific tuturor pacienţilor din Sud-Estul României. Nici Constanţa, nici Galaţi, Buzău, Focşani şi până la Iaşi nu au un asemenea obiectiv nici măcar iniţiat, din câte ştim noi. Deoarece, ca şi buni manageri, am testat, am verificat şi ne-am axat pe a dezvolta zone care nu se suprapun cu vecinii noştri pentru că, poate, vecinii noştri se gândesc, la rândul lor, să facă ceva ce nu am făcut noi, pentru a veni în sprijinul pacientului. Înţeleg că sunt fizicieni de medicină nucleară şi la Galaţi şi sperăm să îi atragem într-o colaborare cu Brăila. Acestea reprezintă investiţiile majorare ale spitalului care au dus către realizări medicale, către satisfacerea pacientului şi realizarea unui act medical de bună calitate. Consiliul Judeţului s-a implicat mult nu numai în infrastructura medicală, ci şi în infrastructura tehnică de construcţii, în a igieniza şi a amenaja spaţiile spitaliceşti, care nu mai fuseseră igienizate şi amenajate de peste 30 de ani.
-Se va realiza, până la urmă, garda comună Galaţi-Brăila? Ce demersuri s-au făcut în acest sens?
-Se intenţionează şi s-a transmis deja către minister realizarea unei gărzi comune cu Secţia de Neurochirurgie a Spitalului Judeţean din Galaţi. Noi avem doar doi medici neurochirurgi şi, împreună cu Secţia Neurochirurgie a Galaţiului, s-a înaintat un memoriu către Ministerul Sănătăţii pentru a se face o gardă comună astfel încât să putem asigura adresabilitatea întregii zone pentru că nici Tulcea, nici Focşani şi nici Buzău nu au Neurochirurgie şi, atunci, toate traumatismele din accidente rutiere se îndreaptă către Galaţi. Aşteptăm un răspuns de la Ministerul Sănătăţii cu privire la această gardă comună. E drept că în ţară nu a mai făcut nimeni lucrul acesta, dar s-ar putea face, mai ales că distanţa dintre cele două oraşe este foarte mică. S-au făcut demersuri. Există mai mulţi doctori gălăţeni care profesează la Brăila.
-Cum îi atrageţi pe medici, dar, mai ales, cum îi determinaţi să şi rămână?
-Nu am neglijat partea resursei umane în detrimentul sau în avantajul altui sector. Timp de trei ani s-au făcut cursuri, în fiecare lună, pentru pregătirea personalului. Atât pentru medicii tineri, cât şi pentru medicii cu experienţă. Au fost susţinute participările dumnealor la conferinţe, sunt în continuare medici care merg la prefecţionare atât în ţară, cât şi în străinătate. Pentru personalul medical, pentru personalul TESA, în permanenţă am avut cursuri de specializare, de perfecţionare, de comunicare pentru că este foarte importantă comunicarea între cadru medical şi pacient şi am făcut acest lucru pentru că ne pregătim să intrăm în contracte cu asiguratorii privaţi, unde lucrurile stau cu totul altfel. S-a mers pe patru paliere diferite astfel încât să ne ducem cât mai aproape de acreditarea naţională, europeană şi, de ce nu, internaţională. Este dreptul nostru să vizăm cât mai sus, cât mai departe, pentru că aşa este normal.
Spitalul are în jur de 220 de medici. Am atras, în ultima perioadă, aproximativ 50 de medici tineri. Avem şi radiolog de la Galaţi, pe dna dr. Petrişor, care este gălăţeancă şi care a venit, a plecat, s-a reîntors şi este hotărâtă să rămână la noi. Deja este beneficiara unui curs de specializare RMN-Angiografie pentru partea de inimă. Foarte mulţi medici din Bucureşti, Bacău, medici brăileni care au lucrat în altă parte şi au venit la noi. Vom face contracte de servicii medicale cu medici de prestigiu, de renume, consacraţi, care vor da încredere, în primul rând, pacientului, astfel încât pacientul să nu mai fie nevoit să plece. Vom achiziţiona două acceleratoare de particule şi un scintigraf, iar aici vom colabora tot cu un medic gălăţean. Spitalul şi-a câştigat evaluarea în programul de transplant. Am avut o comisie de evaluatori de la Bucuresti şi am câştigat punctajul în programul de transplant în care au intrat şi medici din Terapie Intensivă. Şi apropo, şefa acestei secţii este gălăţeancă.
Cine este Rodica Sin
Rodica Sin, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, s-a născut în Galaţi şi este economist de carieră. De aproximativ 24 de ani lucrează în sectorul economic, iar în ultimii doi ani de zile a activat doar în sănătate, domeniu în care a făcut şi expertize. Este masterand în proiecte de afaceri, specializată în asigurări de sănătate, şi se află la conducerea Spitalului Judeţean Brăila din iulie 2010.
Este căsătorită şi are o fiică, în vârstă de 21 de ani.
