* Patru din cinci persoane care îşi pun capăt zilelor sunt bărbaţi * Cea mai mare parte dintre sinucigaşi alege ştreangul * De când regimul pesticidelor a fost înăsprit, a scăzut numărul celor care se otrăvesc
Peste 800 de gălăţeni au renunţat voluntar la viaţă în ultimii 10 ani. Chiar dacă începând cu anul 2004 numărul cazurilor de suicid a cunoscut un trend uşor descendent, trebuie să ţinem seama şi de faptul că populaţia judeţului a fost într-o continuă scădere. 94 de gălăţeni au apelat la gestul extrem în 2004, atunci când populaţia oraşului era de 619.556 de locuitori. Incidenţa suicidului era, în urmă cu un deceniu, de 6,2 la sută de mii de locuitori. În 2013, când populaţia a scăzut la 530.612 persoane, au existat 75 de cazuri, de unde rezultă o incidenţă de peste 5.3 la suta de mii de locuitori.
Bărbaţii cedează mai repede
Din totalul de 806 sinucideri înregistrate în Galaţi, în ultimul deceniu, 690 au avut autori bărbaţi. Diferenţa a scăzut totuşi uşor de la un an la altul. În 2004 au fost 85 de bărbaţi sinucigaşi la nouă femei, cinci ani mai târziu - 67 de bărbaţi la zece femei, iar anul trecut - 64 de bărbaţi la 11 femei. Situaţia este asemănătoare atât la nivelul altor judeţe din ţară, cât şi în alte state din Europa. Totuşi, în timp ce majoritatea cazurilor de suicid sunt la bărbaţi, cele mai multe încercări eşuate aparţin femeilor. Chiar dacă nu este o regulă, femeile aleg metode mai "uşoare", care au şanse mai mari să dea greş. În cazul bărbaţilor, procedeele alese sunt adeseori decisive.
Cea mai folosită metodă
Majoritatea covârşitoare a gălăţenilor a ales ştreangul pentru a părăsi lumea aceasta. Din totalul de 806 cazuri din ultimul deceniu, 649 sunt prin spânzurare, o metodă care de cele mai multe ori nu eşuează. Urmează apoi, la distanţă foarte mare, otrăvirea cu pesticide, 43 de cazuri, şi aruncatul de la înălţime, 29 de situaţii. Nu lipsesc nici autointoxicările cu sedative, medicamente, alcool, solvenţi sau cu diverse alte produse chimice. Unii gălăţeni au preferat metode şi mai sinistre pentru a se sinucide. Opt dintre ei şi-au dat pur şi simplu foc, şase s-au împuşcat, 12 s-au înecat, 19 şi-au tăiat venele, în vreme ce alţi 14 au provocat intenţionat accidente rutiere în care şi-au pierdut viaţa.
Un aspect pozitiv
Dacă între 2004 şi 2008, au fost 31 de gălăţeni care s-au sinucis cu Furadan (pesticid - n.r.), din 2008 până în 2013 numărul a scăzut la 12. Cea mai plauzibilă explicaţie pentru această situaţie este că, din decembrie 2009, Furadanul a fost retras din magazinele europene, o regulă aplicată în toată Uniunea Europeană. Acest pesticid este un neuroparalizant care, indiferent de cantitatea înghiţită, produce moartea în doar câteva minute.
Generaţia cu predispoziţie
În perioada 2004 - 2008, grupa de vârstă din care proveneau cei mai mulţi sinucigaşi era 45 - 54 de ani. Din 2009 până în prezent, cu excepţia anului 2011, grupa de vârstă cea mai predispusă a devenit 55 - 64 de ani. Situaţia de mai sus denotă că mulţi dintre cei care până în 2008 aveau până în 54 de ani, au trecut în ultimii cinci ani în următoarea categorie de vârstă. Astfel, la nivel pur empiric, gălăţenii născuţi între anii 1954 şi 1959 par cei mai predispuşi la a se sinucide. Sinuciderile nu sunt străine nici de lumea copilăriei. Astfel, un copil de 12 ani s-a spânzurat în anul 2010, după ce cu doar un an în urmă un copil de 13 ani făcuse acelaşi lucru. Şi în 2012 un adolescent de 14 ani a murit după ce s-a aruncat de pe bloc.
Posibilă explicaţie
"Principala cauză de suicid este reprezentată de depresia majoră, o afecţiune psihiatrică gravă care din păcate în societatea noastră nu este tratată şi văzută ca o boală", explică dr. Liliana Mihalache, medic primar psihiatru.
