Eliminarea barierelor întâmpinate în integrarea profesională a tinerilor infectaţi şi afectaţi de HIV/SIDA ar fi trebuit să fie subiectul unei sesiuni de discuţii organizată de Fundaţia „Inimă de Copil”, ieri, 20 mai, la Parcul de Soft. Din păcate, niciunul dintre factorii direct implicaţi, mai precis niciunul dintre cei 12 angajatori invitaţi - nume grele, branduri importante în activitatea economică şi comercială a Galaţiulu, nu a venit. Verdict: nepăsare!
Sesiunea de dezbateri organizată ieri de „Inimă de Copil”, una dintre puţinele fundaţii preocupate de soarta tinerilor care trăiesc cu HIV-SIDA făcea parte din cadrul proiectelor cu finanţare de la Fondul Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA, Turberculozei şi Malariei, proiecte ce vin în sprijinul tinerilor seropozitivi din judeţul Galaţi în vederea creşterii şanselor de integrare socio-profesională a acestora.
„Cu gândul la un succes real de integrare pe piaţa muncii pentru tinerii infectaţi şi afectaţi de HIV/SIDA sperăm să putem găsi împreună cele mai potrivite soluţii pentru ei”, spunea ieri, într-un comunicat de presă directorul executiv al Fundaţiei, dr. Anna Burtea.
Miercuri, la ora 10,30, la care evenimentul ar fi trebuit să fie deja în toi, în sala de la Parcul de Soft i-am găsit doar pe inimoşii reprezentanţi ai „Inimii de Copil”, alături de dna doctor Manuela Arbune de la Spitalul de Boli Infecţioase din Galaţi. Pe ecran era proiectat un impresionant documentar „Liniile sângelui”.
Doamna doctor venise să explice că a sta de vorbă cu o persoană infectată HIV, a da mâna cu ea sau a atinge clanţe sau obiecte atinse de ea sunt gesturi absolut normale, care nu prezintă niciun fel de risc de îmbolnăvire, dar, din păcate, n-a avut cui.
Dacă angajatorii nu s-au sinchisit măcar să participe, am decis să obţinem noi informaţii pentru cititori.
Şanse egale!
În prezent, în atenţia fundaţiei „Inimă de Copil” se află 50 de tineri infectaţi sau afectaţi de HIV-SIDA. Majoritatea au peste 18 ani, unii sunt studenţi bursieri, alţii îşi caută un serviciu, iar câţiva au reuşit să-şi găsească un loc de muncă. Ciprian, de exemplu, lucrează în construcţii, Narcisa la o benzinărie, iar o altă tânără a urmat până acum cursurile de asistent manager, engleză şi în prezent este studentă la Turism.
Potrivit dnei dr. Arbune, din cele aproximativ 600 de persoane diagnosticate cu HIV-SIDA în perioada 89-90, mai sunt astăzi în evidenţe aproximativ 300. Unele persoane nu mai sunt în evidenţă pentru că au părăsit ţara sau localitatea.
Mai trist este că unii dintre copii infectaţi în perioada ’90 nu au fost şcolarizaţi şi nici integraţi social, iar în prezent au dificultăţi de inserţie socială, ca adulţi. Dna doctor a subliniat cât de important este ca persoanele diagnosticate cu HIV/SIDA să îşi urmeze tratamentul zilnic şi să îşi facă la timp analizele.
Atenţie!
Esenţial este să renunţăm la atitudinea discriminatorie şi la falsele temeri. Infectarea cu HIV poate fi prevenită la locul de muncă prin respectarea măsurilor obişnuite de igienă şi evitarea contactului direct cu sângele altei persoane.
HIV este un virus fragil care nu poate supravieţui decât în anumite condiţii şi care poate fi distrus cu cloramină, detergenţi puternici şi apă fierbinte. Cu ajutorul tratamentului, SIDA devine o boală cronică de lungă durată.
