* În ciuda uriaşului efort logistic, oraşul este în continuare sub nămeţi * Punctele de depozitare a zăpezii scoase din oraş sunt şi ele pline
Cele două puncte de depozitare a zăpezii stabilite de către Primărie sunt pline aproape până la refuz. Atât pe esplanada Sălii Sporturilor, cât şi la parcarea Plajei Dunărea, ai impresia că eşti la munte şi poţi pune de un derdeluş.
În faţa Sălii Sporturilor, nămeţii de zăpadă, a căror înălţime e cuprinsă între trei şi patru metri, acoperă o suprafaţă cam de 50 de metri lungime şi 25 de metri lăţime. La Plaja Dunărea, zăpada a fost depozitată pe două fronturi paralele, necompactată. Unul are cam 70 de metri lungime, zece metri lăţime şi înălţimi maxime de doi m, iar celălalt, spre malul fluviului, găzduieşte cam jumătate din cantitatea primului. Practic, pe esplanada Sălii Sporturilor pot fi văzuți cam 4.000 de metri cubi, iar la plajă alți 2.000.
Mii de metri cubi de nea au fost căraţi de la ninsoarea de pe 29 decembrie în schimb, în oraş, parcă tot nu se vede diferenţa. Pe acostamentele străzilor principale încă mai stau munţi de zăpadă adunată de către utilajele de deszăpezire. Oţelarilor este plină de astfel de mormane, la fel este şi prin cartiere.
3.600 de metri cubi pe noapte
De pe 29 decembrie, Ecosal a cărat de pe aliniamente stradale, potrivit directorului serviciului, Ionuţ Pucheanu, aproape 18.000 de metri cubi de zăpadă în cele două puncte de depozitare, Plaja Dunărea şi esplanada Sălii Sporturilor. „Zăpada a fost cărată din mai multe puncte din oraş, ar trebui să fac un pomelnic, ca să le enumăr pe toate, dar, în principal, ne-am axat pe aliniamentele principale. Acestea au fost prioritatea. A şi nins mult, nu o putem duce pe toată”, ne-a explicat directorul Ecosal.
Această cantitate de zăpadă a fost depozitată în cinci nopţi de activitate, respectiv în cea dintre 29 şi 30 decembrie, dintre 30 şi 31 decembrie, a urmat o pauză, pentru a continua în nopţile dintre 5 şi 6 ianuarie, 6 şi 7 şi 8 şi 9. Toată activitatea, din spusele directorului Ecosal, a fost desfăşurată cu autobasculante de 27 de metri cubi.
În prima zi, au fost preluată o cantitate de 3000 de metri cubi de zăpadă cu 10 autobasculante. Un număr mai mare de autobasculante au lucrat în nopţile dintre 30 şi 31 decembrie, 5 şi 6 ianuarie, respectiv 6 şi 7 ianuarie. Între 8 şi 9 doar două basculante au efectuat o astfel de activitate.
Dacă facem un calcul, în medie, la 18.000 de metri cubi, înseamnă că, pe noapte, 12 autobasculante cărau din oraş 3.600 de metri cubi de nămeţi. Acum vine întrebarea dacă au avut timp cele 60 de autobasculante, de 27 metri cubi, în cele cinci nopţi să care în medie 3.600 de metri cubi. Ar veni cel puţin 11 curse pentru fiecare autobasculantă, în medie. Cu încărcat, descărcat şi timpii de drum, munca lor ar fi trebuit să însumeze minim 10 ore pline, noapte de noapte.
Activitatea continuă
Din noaptea dintre 9 şi 10 ianuarie ar putea, de asemenea, să intre în grafic şi un al treilea punct, respectiv parcarea din faţa Universităţii Danubius, întrucât celelalte două puncte sunt umplute aproape până la refuz. „Activitatea va continua, mai ales dacă se încălzeşte, ne va mai ajuta şi pe noi”, ne-a spus şeful Ecosal, Ionuţ Pucheanu. Sala Sporturilor, punct de depozitare datorită canalizărilor
După cum ştim, Sala Sporturilor a avut mereu probleme cu solul pe care este construită, întrebat ce se va întâmpla cu apa provenită în urma topirii nămeţilor de zăpadă, dar şi cine a venit cu ideea plasării acestora acolo, directorul Ecosal ne-a răspuns: „Punctele de depozitare au fost stabilite de către inspectorii din Primărie, iar apa va fi preluată de canalizări. Tocmai de aceea a şi fost stabilit esplanada Sălii Sporturilor, pentru că acolo există canalizare, astfel apa va putea fi preluată şi filtrată, înainte de a ajunge înapoi în natură. Anul trecut, am împins zăpada în Dunăre, dar ni s-a atras atenţia de către Garda de Mediu că zăpada respectivă conţine hidrocarburi şi săruri şi nu respectă prevederile de mediu”.
De reţinut că, la plaja Dunărea, sistemul de canalizare este valabil doar pentru bazine, drumul neavând scurgeri pentru apele pluviale. Astfel, inclusiv de aici ar putea apărea probleme la topirea zăpezii, dincolo de cele date de posibilele infiltraţii sub fundaţia greu încercată a Sălii Sporturilor…
Citeşte şi: DESZĂPEZIRE LA GALAŢI: Au degajat strada acoperind trotuarul
