* "Indivizii care fac bani din asta nu au scrupule şi nu privesc victima ca pe un om, ci ca pe un obiect care trebuie să-i aducă un venit * "O victimă a traficului de persoane era obligată să practice relaţii sexuale în perioada menstruaţiei, folosind burete de spălat vase"
Povestea cutremurătoare a lui Carmen, „Gălăţeanca terorizată, bătută şi scoase la produs de propriul soţ”, pe care aţi putut-o citi recent în ziarul „Viaţa liberă”, nu este un caz singular. Sunt poveşti de viaţă şi mai tragice. De ce? Pentru că proxeneţii şi traficanţii de carne vie nu au niciun fel de limită sau scrupule, iar sărăcia, naivitatea, lipsa de perspective şi de informaţie a celor care le cad pradă nu fac decât să-i încurajeze.
Aceasta a fost una dintre concluziile cu rol de semnal de alarmă desprinse din dezbaterea organizată de ziarul „Viaţa liberă” şi Danube Media Center pe tema „Prostituţie, exploatare sexuală, violenţă conjugală”.
Prostituată sau traficată?
Trebuie făcută o delimitare clară între prostituţie şi trafic de persoane. Dacă decizia de a se prostitua a fost luată în urma unor presiuni psihice, a unor legături foarte puternice cu cel care a „convins-o” să-şi vândă trupul, vorbim de trafic de persoane. Dovada vie este Carmen, eroina poveştii noastre, care a acceptat, la presiunile şi abuzurile soţului, să facă prostituţie pentru binele familiei ei. Iar dacă ea a găsit, până la urmă, puterea să se desprindă de bărbatul care o abuza fizic, emoţional şi sexual, nu toate victimele exploatării sexuale reuşesc.
Un asemenea caz ne-a adus în atenţie Mariana Robea, directorul executiv al Fundaţiei Familia: „O tânără s-a întors pentru a treia oară în adăpostul nostru, după ce a fost traficată de soţ, victimă a violenţei verbale şi fizice. Mie mi-a povestit cu lux de amănunte ce a păţit, dar la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) nu a vrut să dea declaraţii!”.
Situaţii de acest gen au fost confirmate de Gabriela Dorobăţ, ofiţer în cadrul BCCO: „În momentul în care victima nu vine să reclame sau măcar să confirme nişte informaţii pe care le avem, nu ai ce face. De cele mai multe ori, victimele sunt îndrăgostite de cel care le abuzează şi exploatează şi se întorc la el”.
Cum se ajunge la aşa ceva
Potrivit lui Ionel Mereuţă, coordonator Centru Regional din cadrul Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), traficanţii au renunţat, în ultima vreme, la abordarea violentă a victimei - „luatul cu japca” - şi preferă o abordare inteligentă. „Cum arată un traficant? Nu există un tipar. Traficantul se poate transforma în funcţie de victimă. El poate coborî dintr-o maşină foarte arătoasă, îşi poate lua o atitudine de om de afaceri sau poate fi un tânăr foarte chipeş, care apare într-un club de noapte şi care o impresionează pe o tânără, care va zice: "E prima mea dragoste, a trebuit să mă reîntorc la el". Traficanţii mizează pe sensibilităţile fetelor. Riscul ca ele să se reîntoarcă în situaţii de trafic e foarte mare", a subliniat Ionel Mereuţă.
Cea mai folosită metodă este „loverboy”, în care victima, orbită de dragostea faţă de traficant, acceptă să facă prostituţie pentru binele amândurora şi nici măcar nu înţelege că este exploatată sexual. „Se creează acest vis frumos: draga mea, pentru a avea o viaţă bună amândoi, fă tu asta pentru noi! Aceşti traficanţi merg până la a-i face un copil sau doi şi folosesc acei copii pe post de monedă de şantaj. Când apare copilul, creşte şi mai mult sensibilitatea ei faţă de traficant”, atrage atenţia reprezentantul ANITP.
Adevărata faţă a exploatării
În cadrul familiilor de traficanţi, rolurile sunt bine stabilite: cei tineri au rolul de a racola, cei în vârstă au rolul de a exploata, mamele traficanţilor le conving pe fete că tot ceea ce li se întâmplă e ceva legal, normal. Ba mai mult, se prezintă ca şi cum ar fi „protectorii” victimelor. „Aceşti traficanţi nu au scrupule şi nici limite. Nu privesc victima ca pe un om. Pentru el, victima este un obiect care îi aduce un venit. Era ca o producţie, un bussines. Într-un caz, victima era obligată să practice relaţii sexuale în perioada menstruaţiei folosind burete de spălat vase. Cât de inuman să fii să faci acest lucru? Oamenii care fac bani din treaba asta nu au limite! Iar faptul că au un teren care le favorizează activitatea, cu sărăcie în jur şi lipsa de oportunităţi a fetelor, îi încurajează”, spune reprezentantul ANITP.
Pentru a înţelege mai bine cum acţionează, Ionel Mereuţă a acceptat o activitate printre condamnaţi pentru infracţiuni de viol, proxenetism, trafic de persoane din Penitenciarul Brăila. Şi a aflat concepţia lor: „Dom’le, sunt atât de naive încât ţi se pare că ele vin către tine!”.
"Mie nu mi se poate întâmpla!"
Aceasta este concepţia greşită de care se lovesc adesea campaniile de prevenire a traficului de persoane. Nimic mai greşit. Tocmai de aceea este important să li se explice care sunt riscurile pe care şi le asumă plecând în necunoscut, în străinătate, în căutarea unui job, la vârsta de doar 18 ani. În cadrul campaniilor de prevenire a traficului de persoane, desfăşurate în licee, în clasele terminale, sunt difuzate imagini ale unor tinere tratate asemenea unor vite: scoase pe un stand, unde traficanţii vin şi le pipăie. Vizionarea lor le conştientizează pe fete la ceea ce se expun! Dar nu e de ajuns! Dorinţa de a scăpa de sărăcie, de a avea bani, casă, maşină, o viaţă mai bună le poate face să accepte exploatarea. Fără a conştientiza că devin o marfă.
Tocmai de aceea, crede dr. Cecilia Curis, medic primar medicină de familie şi psihoterapeut, „este foarte important să realizeze că, devenind o marfă în mâna traficanţilor, îşi pierd libertatea. Nu putem să cumpărăm, aparent, cu libertatea, nu putem să cumpărăm nimic cu onoarea, nu putem să cumpărăm nimic cu lucruri care nu au preţ pentru că sunt nepreţuite”.
În aceste condiţii nu am putea încheia decât cu rugămintea pe care Ionel Mereuţă o adresează tinerelor, în cadrul activităţilor de prevenire a traficului de persoane desfăşurate în şcoli: „Să închidă ochii şi să se gândească măcar o fracţiune de secundă cum e să nu fie decât o bucată de carne”…
Foto Bogdan Codrescu
