În urmă cu aproape un an, medicul Sergio Canavero (foto) a început să devină tot mai popular prin experimentul sau: primul transplant de cap şi cum ar putea fi acesta realizat. Valeri Spiridonov, chinuit de o boală gravă, i-a scris medicului italian că se oferă să fie subiectul primului transplant de cap din lume şi cei doi se pare că au fixat şi data la care să se întâmple totul. Rusul suferă de atrofie musculară, are 31 de ani, iar speranţa de viaţă pentru afecţiunea sa nu depăşeşte, de multe ori, vârsta de 20. El este un programator şi grafician rus, iar în această operaţie vede singura cale de a trăi o viaţă normală.
Operaţia a fost fixată pentru decembrie 2017, după cum informează Discovery. Operaţia în sine ar trebui să dureze 36 de ore la capătul căruia se va dovedi dacă este încă un vis prea frumos al omenirii sau cel mai îndrăzneţ experiment şi Canavero devine o legendă a medicinei.
"Când am văzut că aş putea participa la ceva atât de mare şi de important, nu am mai avut nicio îndoială că trebuie să fac asta. Singurul lucru pe care îl mai simt acum e o nerăbdare plăcută, ca şi cum m-am pregătit toată viaţa pentru ceva important şi în sfârşit se întâmplă", a declarat Spiridonov pentru Central European News, citată de Discovery. Rusul susţine că o astfel de operaţie este cel mai bun mod de a reda independenţa oamenilor care au grave probleme de mobilitate.
Ce înseamnă transplant de cap
Sergio Canavero a propus un scenariu foarte popular în filme şi romane de groază, dar imposibil pentru actuala dezvoltare a medicinei, după cum susţin criticii săi. Un transplant de cap este mult mai dificil de realizat decât al unui membru. Criticii susţin că aceste planuri reprezintă o pură fantezie, însă Sergio Canavero afirmă că toate tehnicile necesare pentru o astfel de intervenţie chirurgicală există deja pe piaţă şi trebuie doar să fie cumulate şi puse să lucreze împreună.
“Nu aş dori aşa ceva nimănui”
Canavero nu este însă pionier în transplant de cap în general, deoarece în urmă cu aproape patru decenii a fost unul efectuat pe o maimuţă şi experimente similare pe şoareci încă se derulează. Totuşi, medicii n-au reuşit să conecteze şi măduva spinării la semnalele transmise de cap, iar maimuţa din urmă cu 40 de ani a murit, nefiind capabilă să respire singură.
Spiridonov, pacientul
De asemenea, în cazul lui Spiridonov corpul ar putea respinge capul şi ar muri. Bărbatul ar putea supravieţui şi operaţia ar fi un succes, dar el s-ar putea confrunta cu un nivel de nebunie nemaintâlnit până acum, în cazul în care creierul nu va face faţă infrastructurii nervoase şi chimice diferite a noului corp, a contrat acest proiect Arthur Caplan, director de etică medicală la Langone Medical Centre de la Universitatea din New York. „Nu aş dori aşa ceva nimănui şi nu aş lăsa pe nimeni să-mi facă aşa ceva. Există lucruri mai rele ca moartea”, a spus şi doctorul Hunt Batjer, preşedintele Asociaţiei Americane a Neurochirurgilor.
36 de ore, 150 de medici şi asistenţi
În ceea ce priveşte procedura, pe lângă cele 36 de ore necesare, ar mai trebui creată şi o echipă de 150 de medici şi asistenţi pentru a reuşi. Medicul a explicat procedura prin care vrea să realizeze primul transplant de cap. Se începe cu răcirea integrală a corpului şi a capului, astfel încât celulele să nu moară când sunt lipsite de oxigen. Apoi, gâtul este tăiat, iar toate vasele de sânge cruciale sunt protejate în tuburi, în timp ce măduva spinării are o soartă similară. „Capul este apoi mutat pe corpul recipientului, iar cele două capete ale măduvei spinării sunt legate. Pentru a obţine acest lucru, va fi injectată o cantitate mare de substanţă chimică care accelerează sudarea membranelor celulare“, a spus Canavero.
Soluţia pentru viaţa veşnică?
Canavero consideră că, din punct de vedere etic, această procedură ar putea fi efectuată doar atunci când oamenii nu mai au nicio speranţă de supravieţuire. Tocmai pentru că, din punct de vedere etic, s-ar putea să fie mai multe probleme decât cele medicale care, în timp, ar fi rezolvate. De exemplu, dacă pacientul va dori să aibă copii, aceştia vor fi din punct de vedere biologic ai donatorului, deoarece sperma sau ovulele vor fi furnizate de noul trup. De asemenea, este necesară o anumită acceptare a noului corp şi o reînvăţare a tot ceea ce înseamnă folosirea lui. Doctorul consideră însă că dacă ştiinţa va ajunge la un nivel în care clonarea umană va deveni o procedură uşoară, atunci oamenii, ajunşi la vârsta de 60 de ani, vor putea să îşi producă mai multe „copii“ ale propriei persoane. Astfel, ei ar putea să îşi transplanteze capul pe un trup nou şi sănătos, obţinut din propriul ADN, păstrându-şi amintirile şi personalitatea. Totuşi, nici acest plan n-a fost bine primit de toată lumea.
Sursa adevarul.ro
