Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Angela Filote, a răspuns întrebărilor "Vieţii libere" Atentatele de la Paris au pus şi mai mult gaz pe foc în chestiunea şi aşa destul de complexă a crizei refugiaţilor. Faptul că printre teroriştii care au ajuns în Franţa s-au numărat şi persoane care, aparent cel puţin, au trecut prin punctele de control din Grecia, vine să dea apă la moară celor care susţin că imigraţia masivă din ţările din Orientul Mijlociu şi nordul Africii ar fi vehiculul ideal pentru infiltrarea în Europa a reţelelor islamiste radicale. Dar ameninţarea terorismului poate veni şi din interior, nu numai din afară - unii dintre atacatorii de la Paris erau cetăţeni francezi, iar asta nu face decât să adauge noi elemente de tensiune şi suspiciune în rândurile populaţiei din ţările europene. În acest context, creşterea influenţei partidelor radicale, „demonizarea” refugiaţilor şi punerea sub semnul întrebării chiar a existenţei Spaţiului Schengen sunt doar câteva dintre consecinţele imediate ale atentatelor de la Paris.
Reuniune de urgenţă a Consiliului JAI
Liderii politici responsabili au făcut apel la evitarea „unui răspuns instinctiv” la aceste ameninţări, solidaritatea şi respectarea libertăţilor civile, a egalităţii între cetăţeni fiind răspunsul cel mai adecvat în faţa terorismului.
Instituţiile europene, de exemplu, au admis că, în mod cert, este nevoie de măsuri suplimentare pentru creşterea securităţii şi integrităţii spaţiului comunitar, însă acest lucru nu trebuie să antreneze o schimbare radicală a politicii europene în privinţa primirii de refugiaţi. Asta nu a împiedicat state precum Polonia ca, pe fondul atentatelor de la Paris, să decidă că nu mai pot admite politica de cote obligatorii în redistribuirea refugiaţilor.
O reacţie la vârf a structurilor comunitare se impune, iar în acest context, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Angela Filote, a declarat în exclusivitate pentru „Viaţa liberă” că, în faţa terorismului, atât cetăţenii europeni, cât şi refugiaţii sunt, de fapt, de aceeaşi parte a baricadei.
"În urma atentatelor de la Paris de săptămâna trecută, comisarul pentru migraţie şi afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a subliniat necesitatea unor decizii privind o serie de măsuri operaţionale imediate şi aplicarea lor practică de o manieră rapidă. Vineri, 20 noiembrie, va avea loc reuniunea miniştrilor de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din cele 28 de state membre, convocată de Preşedinţia luxemburgheză la solicitarea Franţei. Aşa cum a anunţat preşedintele Juncker, Comisia Europeană va continua să îşi susţină propunerile în domeniul migraţiei. Nu putem pune semnul egal între cei care au plănuit şi comis atentatele de la Paris şi refugiaţi, care au în mod real nevoie de protecţie. Primii sunt criminali, şi exact de aceştia fug refugiaţii care se îndreaptă acum către Europa. Măsurile luate până acum de anumite state membre la frontierele interne sunt conforme cu regulile în temeiul cărora funcţionează acordul Schengen", a declarat şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Angela Filote, pentru „Viaţa liberă”.
Măsuri extreme
Pe de altă parte, sunt paliere ale populaţiei în care teama este mai puternică decât principiile, iar ideile xenofobe şi radicale, având drept ţintă principală imigranţii, au din ce în ce mai multă aderenţă. În Franţa, partidul de extremă dreapta Frontul Naţional este de aşteptat să câştige alegerile regionale care se apropie şi va avea un cuvânt greu de spus şi în alegerile prezidenţiale. Dar curente radicale la fel de puternice se manifestă şi în alte state europene, precum Marea Britanie, Olanda, Germania sau Italia.
De asemenea, o consecinţă directă a atentatelor de la Paris este şi fragilitatea din ce în ce mai mare a Spaţiului Schengen. Afluxurile de imigranţi au determinat deja unele state să reintroducă controalele la frontiere, iar slăbiciunile spaţiului de liberă circulaţie sunt exploatate de terorişti pentru a planifica şi executa acţiuni în reţele transnaţionale. Potrivit unor surse apropiate instituţiilor europene, pe lângă gestul fără precedent de activare de către Franţa a clauzei din Tratatul de la Lisabona prin care se solicită statelor UE ajutorul în faţa unei agresiuni armate, la Consiliul JAI de vineri va fi solicitată, printre altele, şi o suspendare a Acordului Schengen şi reintroducerea controlului la frontieră a identităţii persoanelor. Ar fi o decizie ce urma să fie însoţită şi de înăsprirea controalelor la frontierele externe ale UE şi acordarea de puteri sporite serviciilor de informaţii. În aceste condiţii, Europa ar tinde să se transforme într-o fortăreaţă. Acesta nu ar fi o veste bună nici pentru refugiaţii care fug din calea războiului sau a terorii, dar nici pentru europenii ce riscă să rămână captivi propriilor temeri pe o perioadă nedeterminată.
