Q cedat egal cu Q primit – un principiu al termodinamicii care nu poate fi înşelat. Iată de ce, în procesul de alegere a unei instalaţii de încălzire individuale în locul sistemului centralizat de termoficare, cel mai important aspect care trebuie avut în vedere este... izolaţia termică a apartamentului sau clădirii în care locuiţi.
Peste 3.000 de gălăţeni au depus, până acum, cereri pentru primirea ajutorului financiar de 3.000 de lei oferit de Primăria Galaţi abonaţilor sistemului public de termoficare care vor să se debranşeze şi să treacă pe un sistem individual de încălzire. Aceşti bani sunt pentru cumpărarea de centrale termice, la modul generic (pe gaz, electrice sau pe lemne), dar pot fi achiziţionate şi altfel de sisteme de încălzire, cum ar fi panouri radiante sau convectoare. Sisteme care au, fiecare, avantaje şi dezavantaje. Ce să alegi ca să ai căldură în apartament la iarnă? Greu de răspuns, pentru că nu există o soluţie optimă universal valabilă. Şi mai ales pentru că trebuie avut în vedere şi un aspect care nu poate fi contabilizat în bani: confortul. Aşa că azi, în acest articol, nu vă vom spune ce sistem să cumpăraţi, ci vom încerca să vă ajutăm să alegeţi (mai) în cunoştinţă de cauză. Pentru asta, am stat de vorbă cu un specialist al universităţii gălăţene „Dunărea de Jos”, Gelu Coman - şef lucrări la Departamentul Sisteme termice şi ingineria mediului din cadrul Facultăţii de Inginerie.
Izolaţia locuinţelor, cel mai important aspect
Gelu Coman este de părere că investiţiile în surse alternative de căldură ar fi trebuit să fie precedate de izolarea locuinţelor. „Trebuie să plecăm de la următorul concept foarte simplu: într-o casă nu trebuie să introduc cât mai multă căldură, ci trebuie să n-o pierd. Şi atunci, înainte de a discuta despre sistemele de încălzire, trebuie să discutăm despre gradul de izolare al casei respective. Din punctul meu de vedere, municipalitatea ar fi trebuit să insiste asupra izolaţiei caselor şi apoi asupra investirii în surse de căldură. Pentru că noul trend, la nivel tehnic, nu este să se scoată centrale şi sisteme de încălzire foarte performante, ci să se aducă un grad de izolare foarte bună a locuinţelor, prin schimbarea ferestrelor, prin izolaţia pereţilor, prin sisteme de aerisire performante etc. Ideea este că aceste concepte duc la creşterea preţului investiţional, dar şi la recuperarea rapidă a acestuia pe parcurs. Degeaba îmi pun acum o centrală de 5.000 de lei (pentru care, poate, m-am îngropat în datorii când am cumpărat-o), deoarece costul de producere a energiei va fi foarte mare: casa nu este izolată, se pierde căldură şi centrala va funcţiona mai mult decât ar trebui”.
Centrala pe gaz, cea mai oportună soluţie la momentul actual?
Pentru un apartament de locuit, cea mai oportună modalitate de încălzire la ora actuală este gazul, afirmă specialistul gălăţean în sisteme termice, sub rezerva ca preţul gazelor naturale să nu se modifice semnificativ pe viitor. „La momentul actual, având în vedere disponibilitatea reţelei de gaz, putem spune că această sursă este, acum, cea mai bună. Pe gaz sunt doar centrale, plus încălzitoare instant de apă caldă menajeră. Pe de o parte, avem un consum de gaz pentru încălzire, pe de alta, un alt consum pentru prepararea apei calde menajere, care este foarte important. Cele două consumuri se regăsesc în sarcina termică a instalaţiei.
Panourile radiante nu încălzesc aerul, ci obiectele
În cazul panourilor radiante, de exemplu, ne referim numai la încălzirea spaţiului respectiv; în acest caz trebuie să ne facem socoteala şi pe prepararea apei calde menajere. Consumurile ar trebui discutate separat. Aceste panouri radiante încălzesc obiectele din jur şi nu aerul. Să vă explic, pe scurt. Avem trei mecanisme de transfer de căldură: conducţie, convecţie şi radiaţie. Radiaţia la temperaturi uzuale scăzute (temperaturi de încălzire) are cel mai mic aport, în sensul că principiul de bază îl reprezintă undele electromagnetice, care sunt atrase, absorbite, de anumite corpuri şi apoi sunt reflectate de corpurile respective asupra celorlalte din jur, respectiv, asupra aerului. Cu alte cuvinte, radiaţia solară nu încălzeşte aerul, ci obiectele din atmosferă şi aceste obiecte degajă, la rândul lor, căldură asupra aerului. Panourile radiante sunt plane, de aceea o variantă foarte bună o reprezintă montarea lor pe tavan”.
Pentru volume de încălzire relativ mici, panourile reprezintă o variantă bună, de luat în calcul, afirmă Gelu Coman, dar „evident că lucrurile sunt mult mai complexe. Dacă ne referim numai la un spaţiu de locuit, dar nu punem la socoteală ceea ce se întâmplă în jurul nostru... dacă tot blocul sau toată scara ar avea aceste panouri, probabil că temperatura ar fi cât mai constantă şi lucrurile ar sta bine. Dar în momentul în care cel de lângă mine se încălzeşte cu reşoul, sau nu are nicio sursă de încălzire, lucrurile se schimbă mult, iar această situaţie este valabilă la absolut toate sistemele de încălzire, nu numai la panouri. De aceea am spus că orice spaţiu de locuit, orice clădire trebuie izolată”.
Convectoarele, foarte eficiente
Convectoarele, aşa numitele calorifere electrice cu ventilator, au o eficienţă mai bună decât caloriferele electrice clasice, datorită faptului că aerul este circulat forţat peste aceste calorifere, spune Gelu Coman. „Astfel, aerul se încălzeşte mai repede şi eficienţa termică a radiatorului creşte. Dacă vrei să faci o comparaţie cu un simplu aparat de aer condiţionat care este pus pe căldură, trebuie făcută o diferenţiere între surse de încălzire pe curent electric şi aşa-numitele pompe de căldură, care sunt inclusiv aceste AC-uri care funcţionează şi pe încălzire iarna şi care au eficienţă termică. Atenţie, dacă la centrale şi la toate celelalte sisteme ne referim la randament termic, care este evident subunitar, în cazul pompelor de căldură ne referim la eficienţă termică, care este o cu totul altă noţiune şi care este supraunitară. Poate ajunge la valori de 4-5. Ca să înţeleagă toată lumea, introduc 1 kW energie electrică şi scot 5 kW de energie termică. La centralele termice uzuale, introduc un kilowatt, echivalent, de gaz sau electric şi scot 0,9, adică subunitar”.
Costuri suplimentare pentru centralele electrice
Aşa cum au afirmat şi reprezentanţii Electrica la cea mai recentă Comisie de Dialog Social din cadrul Prefecturii Galaţi, instalarea unei centrale electrice în locuinţă implică nişte costuri suplimentare asupra branşamentului separat, fie pe 380 V, fie pe 220 V, pentru că vechile reţele electrice nu fac faţă. „Sunt o variantă foarte bună, prin prisma randamentului termic. Aceste centrale electrice au un randament foarte ridicat, în sensul că introduc 1KW energie electrică şi scot 1kW energie termică, lăsând la o parte micile pierderi din centrală care se regăsesc tot în interior, să spunem aşa. Randamentul este foarte bun la curent electric, însă preţul actual, cumulat cu investiţia în branşament şi cu anumite tarife pe abonamentele de energie electrică neinspirat alese, poate duce la costuri foarte mari. Şi revenim iarăşi la problema izolaţiei clădirii, pentru că totul se reduce la asta. Dacă clădirea este izolată, iar timpul de funcţionare al oricărui sistem de încălzire este foarte scurt, atunci costurile sunt mici. Asta e toată filozofia”, spune Gelu Coman, şef lucrări la Departamentul Sisteme termice şi ingineria mediului din cadrul Facultăţii de Inginerie a Universităţii „Dunărea de Jos”.
Lupta cu mentalităţile
De multe ori, goana după ieftineală şi foamea de economii au rezultate total opuse. „Ne luptăm cu mentalităţi. Şi eu am părinţi şi le spun că centrala trebuie cuplată cu un termostat de ambient, un lucru extraordinar de important. Sunt unii care nu au termostat şi centrala merge încontinuu. Foarte importantă este şi setarea acestui termostat la o temperatură corectă. Lumea îşi pune termostat ieftin şi atunci şi-l ia pe cel mai simplu, cu un program strict pe 24 de ore. Însă sunt foarte mulţi oameni care pleacă dimineaţa la muncă, îşi opresc centrala, vin acasă şi vor să recupereze seara căldura din apartament pe care au pierdut-o ziua. Şi îi întreb pe aceşti oameni: voi scoateţi frigiderul din priză când plecaţi de acasă? Frigiderul este exact acelaşi lucru cu centrala termică, numai că merge pe temperatură scăzută, adică are un termostat pe o temperatură şi el îşi face treaba., atâta tot. Cu cât temperatura este mai constantă pe 24 de ore, cu atât consumul scade”, afirmă specialistul gălăţean.
Ce facem cu blocurile I şi A din Ţiglina?
Pentru blocurile de garsoniere din Ţiglina, „singurele posibilităţi sunt fie centrale pe curent, fie panouri radiante sau calorifere electrice. Evident, se poate monta şi centrală de bloc, numai că iarăşi discutăm despre grade de confort diferite, despre costuri împărţite, ca şi la sistemul centralizat. Temperatura la ieşire din centrală este constantă, iar fiecare apartament are un termostat. Aceste centrale de bloc sau de cartier, sunt ideale, dar ceea ce e la comun este întotdeauna discutabil”, spune Gelu Coman.
Mediul, „agresat” şi de centrale
„Imaginaţi-vă că ceea ce poluau cei de la Electrocentrale se regăseşte acum, în parte, la fiecare centrală de apartament”, spune Gelu Coman. „Normativele europene privind protecţia mediului impun un nivel minim de emisii. Şi acest nivel de emisii evident că se regăseşte şi în consumul de gaz: consumi mai mult, elimini mai mult. Având în vedere că centralele în condensaţie au un randament mai bun şi că recuperează acea căldură latentă de condensare a vaporilor, se ajunge la un consum mai redus, respectiv, la emisii mai mici”.
