Bilă albă/Bilă neagră - Viaţa Liberă Galaţi

Bilă albă pentru primarul Marius Stan, care, după un an petrecut la cârma oraşului, a înţeles, în sfârşit, că pentru a atrage investitori la malul Dunării nu este de ajuns doar să zâmbească frumos şi să se facă preş în faţa lor. În lipsa unei infrastructuri cu care să ne mândrim, a unui pod peste Dunăre, a unui drum expres sau a unui aeroport, municipalitatea poate veni cu diverse facilităţi în sprijinul oamenilor de afaceri care aleg să facă investiţii şi să creeze locuri de muncă la Galaţi. Edilul-şef a anunţat reduceri de taxe şi impozite pentru companiile care doresc să îşi dezvolte afaceri la malul Dunării. O măsură demult aşteptată. Bilă neagră pentru CJ Galaţi, care, din considerente politice, dar şi din cauza intereselor strict personale ale şefilor de partid, refuză, din nou, să introducă pe ordinea de zi a şedinţei ordinare proiectul de hotărâre privind înfiinţarea ADI Brăila-Galaţi-Tulcea. Politicienii noştri amână, de luni de zile, să dea undă verde unui proiect care ar reprezenta, poate, cel mai important pas făcut de judeţele Galaţi şi Brăila în ultimii 24 de ani. Atât în plan economic, cât şi social. Oare de soarta comunităţii îi mai pasă cuiva?

* Ne referim la modelele de administraţie, nu la fotomodelele filiforme şi longiline alături de care defilează edilul Constanţei Constanţa nu înseamnă doar fiţe, carnaval şi distracţie, ci şi locuinţe modulare pentru săraci şi locuinţe ieftine pentru tineri. Primăria Galaţi merită o bilă albă pentru că a preluat modelul cartierului Henri Coandă din Constanţa şi a anunţat că va construi două campusuri sociale cu 1.300 de apartamente. Este exact soluţia, unică în ţară, prin care Radu Mazăre a salvat 2.500 de oameni fără case, soluţie care le-a surâs şi francezilor. Clădirile modulare au fost proiectate în premieră mondială de celebrul Henri Coandă în 1921. Locuinţele sunt de fapt containere utilate cu tot ceea ce este necesar pentru un trai decent, de la plită electrică, grup sanitar, la parchet şi mobilier, au unul, două sau trei dormitoare şi sunt plasate unul peste altul, pe două etaje, accesul făcându-se pe pasarele. Practic, municipalitatea a plătit aproximativ 2.500 de euro pentru fiecare om adunat de pe stradă, iar din toamnă va începe construirea altor 17 blocuri, unde vor fi adăpostite încă 2.500 de persoane.Bila neagrăPrimăria Constanţa numără 1.100 de locuinţe ieftine vândute tinerilor, la jumătate din preţul pieţei. La Galaţi nu s-a vândut încă nici măcar o cărămidă ANL, în condiţiile în care, în noiembrie anul trecut, primarul Marius Stan anunţa că au fost demarate toate procedurile pentru intabularea locuinţelor ANL, operaţiunea fiind aproape de finalizare şi că după aceea vor fi scoase la vânzare apartamentele, conform legii. Pentru acest motiv, o bilă neagră se rostogoleşte spre Primăria Galaţi.

La Sibiu, pistele de biciclete nu înseamnă doar o dungă trasă cu pensula pe trotuarul, şi aşa înghesuit, ca la Galaţi, ci culoare speciale pe carosabil. Proiectul de amenajare a pistelor pentru biciclete a demarat în anul 2007, cu o scurtă pistă pentru agrement prin Parcul Sub Arini şi a fost continuu extins, fiind posibilă utilizarea bicicletei ca mijloc de transport alternativ la autovechiculul cu patru roţi. E drept, şi primarul Sibiului a pedalat pe două roţi ca la inaugurarea pistelor! În prezent, Sibiul are 56,5 km de pistă pentru biciclete pe 33 de străzi, iar la finele anului va depăşi 70 km. Pe site-ul municipalităţii sibiene există chiar şi o hartă a pistelor amenajate astfel încât să aibă continuitate. Pentru toate acestea Primăria Sibiu merită o bilă albă, cu două roţi!În Galaţi, viceprimarul Nicuşor Ciumacenco a demarat în 2009 acţiunea de marcare a pistelor de biciclete pe trotuare şi a promis 13.850 metri liniari numai pentru pedalat. La ora actuală, pe trotuarele din Francezi vopseaua s-a şters, iar pe Faleza Dunării, plimbăreţii cu autopingeaua se simt continuu ameninţaţi de cei pe două roţi. În plus, bicicliştii au parte de piste pline de obstacole, cu maşini parcate, chioşcuri sau guri de canalizare. Pentru că pista de biciclete nu înseamnă doar o linie trasă pe trotuar, ci o suprafaţă specială, aflaţi că singura pistă reală de biciclete din Galaţi este în Parcul Rizer. Mai e loc de îndoială cui îi revine bila neagră? Primăriei Galaţi!

Telescaun, patru debarcadere modernizate care pun la dispoziţia amatorilor de distracţie 30 de bărci şi zece hidrobiciclete, teren de minigolf, pistă lungă de 2,5 km pentru biciclete, zonă de picnic cu 50 de grătare, patru locuri de joacă pentru copii, două piscine, plaje şi toalete decente. Nu, nu le căutaţi în Galaţi, ci la Iaşi, unde a fost inaugurată anul acesta, pe 1 mai, una dintre cele mai moderne baze de agrement din ţară - Lacul Ciric. Zona de agrement a fost transformată radical printr-o investiţie de peste 47 milioane de lei, în mare parte cu finanţare europeană nerambursabilă. Şi asta nu e tot! Până în octombrie, la Ciric se vor finaliza terenul multifuncţional de sport pe care se va putea juca fotbal, baschet, volei sau handbal, terenul de tenis de câmp şi zonele pentru paintball, escaladă şi căţărat în copaci. Important este că a fost înfiinţat un traseu special, estival, până la Ciric, cu tarif obişnuite. Pentru toate acestea, Primăria municipiului Iaşi merită o bilă mare şi albă.O bilă mult mai mare şi neagră merită din plin autorităţile locale gălăţene care n-au mişcat un deget pentru a îmbunătăţi condiţiile şi serviciile de la Plaja Dunărea şi Lacul Vânători. Culmea ironiei, preţurile de intrare la cele două baze de agrement au fost indexate cu inflaţia, pentru că aşa a impus legea. Revenind la întrebarea din titlu, autorităţilor ieşene li s-a reproşat că telescaunul amenajat la Ciric nu duce nicăieri, ba trece pe deasupra unui cimitir, oferind o privelişte deloc distractivă. Galaţiul ar avea însă numai de câştigat dacă ar fi amenajată o telegondolă sau un telescaun pe toată întinderea Falezei… Dar cine se încumetă?