* Prima repriză a Stelei la Liverpool şi a doua făcută de naţionala României la Paris. Ambele, foarte lăudate şi scoase din context cu o îndârjire soră cu nebunia. „Mamă, ce i-am făcut pe ăştia, i-am luat la joc, le-am ascuns mingea”.
De fapt, ambele au fost înfrângeri: 1-4 şi 0-2, dar ne place să ne amăgim că am fost breji, când, de fapt, ceilalţi au făcut scor cu noi. N-avem nicio şansă de a progresa, începem să ne mulţumim cu tot mai puţin. Nu-i departe ziua în care vom desface şampania că am avut două cornere cu Brazilia…
* OK, naţionala lui Răzvan Lucescu a încasat un gol incorect sâmbătă seară în Franţa. A fost ofsaid la Remy, în minutul 82, dar nicidecum „un ofsaid cât «Stade de France»”, cum zbierau exaltaţii de comentatori ai Pro TV-ului.
Ho, mai lăsaţi naibii alibiurile! Apoi s-a făcut 2-0, aici e marea problemă. Acum o lună de zile, micuţa echipă a Ciprului (ar trebui să ne temem de ea, când fi-va cazul s-o întâlnim!) marca de patru ori pe terenul Portugaliei, făcând 4-4 în minutul 93, după ce gazdele punctaseră de 4-3 cu o jumătate de oră mai devreme.
Ăia nu s-au dat bătuţi, chiar au crezut în şansa lor, în timp ce băieţii noştri - cărora în continuare li se spune „tricolori” (aproape toate ţările au câte trei culori pe steag!) - au renunţat la bătaie după deschiderea scorului.
* Nu, declaraţia lui Ciprian Marica nu-i o dovadă de aroganţă, omul are dreptate când spune că s-au dus şansele de calificare. Când ai două puncte după jocurile cu Albania, Belarus şi Franţa, la ce te poţi aştepta?
* Mi-e simpatic Sorin Cârţu, chiar nu sare calul precum majoritatea antrenorilor şi conducătorilor din fotbalul românesc. Zilele trecute însă, olteanul de pe banca lui CFR Cluj a scrântit-o şi nu s-a prins nimeni. Presa centrală a preluat declaraţia lui Sorinaccio ca pe un act de vitejie. Despre ce-i vorba? Aflat în război cu fostul tehnician al ardelenilor - italianul Mandorlini, Cârţu a vrut să-l pişte cu următoarea replică: „Aş fi avut nevoie de unii jucători din vestiar, dar ei nu sunt înscrişi pe lista Champions League. E incredibil!
Trebuie să fii un Stevie Wonder al fotbalului să nu mizezi pe asemenea jucători.” Stop! Asta e gafă! Marele Stevie, deşi născut orb, este unul dintre cei mai apreciaţi muzicieni şi compozitori contemporani. Ca să-i fi dat cu adevărat peste nas macaronarului, îl putea face „un Nicolae Guţă al soccerului”.
