* Duminică, la partida cu Unirea Urziceni, formaţia gălăţeană a bifat cel de-al nouălea caz de ruptură musculară din stagiunea 2008-2009 * Kolev şi Iorga sunt ultimii veniţi la infirmerie, iar campionatul s-a terminat şi pentru ei * Cu cine şi câte puncte va mai scoate Oţelul până la final? *
Ce este ruptura musculară?
Ruperea unui muşchi este provocată de eforturile intense, bruşte şi violente. O ruptură musculară survine, de cele mai multe ori, la un sportiv insuficient antrenat, însă este întâlnită şi atunci când încălzirea prealabilă nu se face corespunzător. Acest tip de leziune se manifestă printr-o durere acută, care poate provoca o sincopă. La câteva zile după traumatism, apare un hematom la suprafaţa muşchiului.
Lotul, tot mai subţire
Echipa numărul unu a Galaţiului nu mai are la ea fotbalul pe care-l practica altă dată, dar nici piesele cu care să pună în scenă disciplina poreclită sport-rege. Insuccesele pe linie sportivă merg mână-n mână cu îmbulzeala de la infirmerie, prima categorie depinzând foarte mult de cea de-a doua.
Perioada în care pe stadionul din Ţiglina III îşi găseau sfârşitul marile puteri ale campionatului a cam trecut, invincibilitatea pe teren propriu devine uşor o noţiune desuetă. Motivele? Subţierea constantă a lotului de jucători, plecările din vara trecută (Jula, Szekely, Deac, Stan, Semeghin, Brujan) fiind urmate de multe probleme de ordin medical, poate mai multe ca niciodată!
„Amândoi au aceeaşi problemă”
Cel mai întâlnit diagnostic, şi poate cel mai cinic, s-a dovedit a fi ruptura musculară (în unele cazuri - ruptură fibrilară, dar tot un drac este!), partida cu Unirea Urziceni fiind terminată pe targă de alţi doi „oţelari”. Şi tot cu „buba” cea mare din vestiarul formaţiei roş-alb-albastre.
Mijlocaşul Laurenţiu Iorga a părăsit gazonul în minutul 75, iar Stoian Kolev l-a urmat în minutul 90, ambii prezentând simptomele unor probleme musculare grave. „Sigur este vorba despre ruptură musculară la amândoi”, a comentat antrenorul Petre Grigoraş, conştient fiind de faptul că a rămas fără alţi doi jucători de bază în ultimele trei meciuri ale sezonului.
Grig, nu revii pe teren?
În afara lui Iorga şi Kolev, „rupţi” în acelaşi fel au mai fost în acest an competiţional Sârghi şi Paraschiv (de două ori fiecare!), Ilie, Sălăgeanu şi Vitaici. Care va să zică, de nouă ori s-a întâlnit diagnosticul care presupune o lună de repaus şi practic scoaterea din fenomen pentru o perioadă îndelungată.
„Cu Urziceniul, mă certa lumea de la tribuna întâi că de ce nu bag pe cutare sau pe cutare. Lumea nu ştie că cei care se aflau pe banca de rezerve nu puteau duce un meci întreg din cauza unor probleme mai vechi. Niciodată n-am avut atâtea dificultăţi de când sunt la Galaţi”, a ţinut să mai spună tehnicianul Oţelului.
Ţinând cont de ritmul în care pierde jucători, Grigoraş ar trebui să înceapă pregătirea şi să se gândească la o eventuală revenire pe teren la zece ani de când şi-a încheiat cariera de fotbalist.
Explicaţie foto: Cea mai dureroasă leziune musculară „rupe” jucătorul de fotbal de teren timp de o lună de zile
