NEC PLUS ULTRA - Viaţa Liberă Galaţi

Două dealuri cu lavandă şi un deal cu ghiocei am grijit în primăvară... dar tu n-ai venit să iei! ai minţit c-ai fost aiurea, nu ştiu unde, nu ştiu cum... toate au murit pe dealuri, toate-s pulbere şi scrum!... eu nu cer măcar a-mi zice unde-ai stat şi ce-ai făcut...…

Moto: „!nu-l mai plângeţi pe acela/ care vecinic singur nu-i, plângeţi-l pe cel ce n-are/ Moartea şi Moldova lui!” [Cezar Ivănescu – Doina (Dorul de Moldova)] Am două Moldove... şi-s cel mai bogat/ în viaţă şi-n moarte, am satul în suflet, am sufletu-n sat.../ şi sfinte mi-s toate: şi gândul,…

Ce vrei? ce faci? de ce mă târcoleşti? ce duh te smulge din astâmpărare şi te trimite-n infinitul meu mărunt, sfrijit şi gata să pogoare într-o absenţă plină cu prezent, într-o vecie grea, indiferentă?... (unde ai fost, viclean mântuitor, când căutam ieşirea din placentă... şi mă grăbeam să-mi lustruiesc afară…

Tanti beladonă, tare mi-i mâhnire când te văd prin garduri singură şi-n floare... nimenea nu smulge nici o adiere din minunăţia ta vindecătoare! Tanti beladonă, viaţa mea din carne-i neagră, rea, bătrână... (parc-ar vrea să tacă)... toţi deştepţii lumii vin parasimpatici, scriu şi pun parafe: goană cardiacă! Tanti beladonă, tare…

Domnule cal, aş vrea să mă primeşti în ochiul tău înlăcrimat şi mare cât ţara, cât istoria de când părinţii (toţi) i-au zis descălecare! Te rog să mă primeşti numaidecât... (sunt un sătul de lene şi minciună)... din firea ta să văd (prin plânsu-ţi pur) dacă mai poate cineva să…

S-a terminat nisipul...nu mai sunt nici pentru-n ceas măcar câteva fire, un ceas mărunt, de om care-a pierdut timpu-n deşert şi pacea-n monastire! Un ceas mărunt, aşa, ca la sfârşit... (când se pogoară naiba din icoane)... s-anunţe că-i un om care-a cărat care cu apă fetelor morgane... ş-a dat la…

Nu am nimic...şi nici măcar atât... nu ştiu ce n-am...dar asta nu mă doare... nu-mi pare rău că juru-i supra/plin cu tot cu dinadins şi întâmplare! Din unghiuri suspicioase mă pândesc sfinţi de carton şi semidocţi de paie, vor să-mi dărâme visul de mărgean şi scara nemuririi vor să-mi taie!…

Şi-ncet, şi mult... (sub salcia fântânii, cu tine şi cu cerul mai aproape, foarte aproape, doi în unu)... stăm şi despărţim cuvinte în silabe! Eu... (negreşit)... despart un fir de apă şi-l aşezăm pe buze şi pe frunte, că s-a uscat sărutul... şi, în vis, e arşiţă de unde până-n…

Şi merg, şi merg... poate ajung tocmai atunci, tot şi de tot, din depărtarea de acum, să pot a zice, fără milă: ergo sum, chiar dacă sum prin grâu, prin gară şi prin lunci, uitat de zei, chiar dacă sum prin râpi adânci, şi plâng şi dorm cu beladona pe…

Ea stă încet, frumos, fără sfârşit, întinde mâna înspre depărtare... de când aşteaptă, nimeni n-a venit: nici oarecine şi nici oarecare! Ea n-are unde, ea nu are când, nu dă pomană, gir şi socoteală... dacă nu stai şi dacă stai la rând, ea-i tot la fel, ea-i ca o groapă…

Te rog să intri, Înălţimea Ta... mi-i sufletul deschis pentru primire, n-ascund nimic... totu-i ş-aici ş-acum, să-ţi placă negreşit, să te admire, să-ţi mulţumească până în pământ şi până-cer... aşa... să-ţi mulţumească fiindcă ai bătut atâta drum să-mi dai aiastă clipă fără mască, să-mi iei din vis, din suflet şi…

De mult n-am mai spus o scrisoare frumoasei de aici, de acolo, de oricând şi de oriunde... am să rog un fluture să-mi dicteze ceva despre apropierea toamnei, ceva despre cât de mari şi cât de fecunde pot fi cuvintele pentru sufletul acestei mirese! Acestei mirese despre care s-au scris…