Parlamentari de la PSD, UDMR, PNL şi PMP au depus, la începutul săptămânii, un nou proiect de modificare a Statutului aleşilor locali, astfel încât aceştia să beneficieze de pensii speciale, după modelul senatorilor şi deputaţilor. O încercare similară a existat şi în 2016, dar a fost stopată de Curtea Constituţională, sesizată de Guvernul tehnocrat de atunci, relatează Digi 24.
Noul proiect prevede ca, de la 1 ianuarie 2019, primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene, care îndeplinesc condiţiile pentru pensionare, să beneficieze, la încetarea mandatului, de o indemnizaţie pentru limită de vârstă, în cazul în care nu sunt realeşi pentru un nou mandat. Indemnizaţia pentru limită de vârstă ar urma să poată fi cumulată cu "orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public", precum şi cu "orice alte venituri realizate". Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă ar urma să se calculeze ca "produs al numărului de mandate cu 0,25 din salariul de bază minim brut garantat în plată" şi s-ar acorda în limita a trei mandate complete. Evident, cuantumul s-ar actualiza "ori de câte ori se majorează sau se indexează salariul de bază minim brut garantat în plată". Indemnzaţiile ar fi suportate, potrivit proiectului, din bugetele locale ale primăriilor sau consiliilor judeţene!
Proiectul mai prevede că nu beneficiază de indemnizaţia pentru limită de vârstă aleşii locali care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie. Atenţie, însă, pentru a se activa interdicţia este nevoie ca infracţiunea să fi fost comisă în calitate de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consiliu judeţean. Iniţiatorii justifică depunerea proiectului de lege prin inechităţile "profunde" care ar exista între pensiile aleşilor locali şi pensiile primite de unii subordonaţi ai lor, dar şi prin "nivelul redus al pensiilor pentru limită de vârstă de care beneficiază primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinții consiliilor judeţene". De remarcat că majoritatea iniţiatorilor sunt direct interesaţi de introducerea unor pensii speciale pentru aleşii locali, în condiţiile în care au fost primari, preşedinţi sau vicepreşedinţi de consilii judeţene înainte de fi puşi pe listele de candidaţi pentru Senat sau Camera Deputaţilor.
Unul dintre iniţiatorii proiectului, liberalul Corneliu Olar, a declarat că atât el, cât şi ceilalţi deputați PNL îşi retrag semnătura de pe proiectul de lege, dorind însă să-l susţină şi să-l voteze. "Proiectul va rămâne în Parlament, se va dezbate (...). În plen, eu ca persoană voi vota "pentru". Ca deputat, dar am şi eu dreptul la o opţiune personală. Chiar dacă contravine (unei decizii a conducerii PNL - n.r.), nu mă lasă sufletul să fiu împotriva aleşilor locali", a mai spus Olar. Întrebat de jurnalişti dacă proiectul de lege privind pensiile speciale pentru aleşii locali este asumat de partid, Liviu Dragnea a declarat: "Când o să-l văd, o să vă răspund, deocamdată nu-l ştiu".
În 2016, la sesizarea Guvernului Cioloş, Curtea Constituţională a decis de două ori, în privința unui proiect asemănător cu cel depus acum, că este încălcată Constituţia. Potrivit calculelor Guvernului tehnocrat, ar fi beneficiat de pensii speciale cel puţin 16.300 de foşti şi actuali aleşi locali, iar necesarul bugetar se ridică la 395 de milioane de lei.
