Evaluaţi acest articol
(4 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Cu 261 de voturi ”pentru”, două ”împotrivă” și ”cinci abțineri”, Camera Deputaților a adoptat, astăzi, ca for decizional, legea care prevede construcția ”Autostrăzii Unirii” - Târgu Mureș – Iași - Ungheni.

Legea merge acum la promulgare la președintele Klaus Iohannis, după care, în termen de doar 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, Ministerul Transporturilor va fi obligat să demareze procedurile de realizare a autostrăzii, informează Ziare.com. Potrivit Pro TV, care citează date din proiect, ”Autostrada Unirii” va începe la graniţa României cu Republica Moldova printr-un nou pod peste râul Prut şi se va termina printr-o conexiune cu autostrada A3 Braşov - Borş, în apropierea oraşului Târgu Mureş.
„Autostrada Unirii” va fi finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, din credite externe şi din fonduri europene nerambursabile şi/sau prin parteneriat public-privat. În fiecare lege bugetară anuală, pe durata implementării proiectului, se vor aloca acestui obiectiv credite bugetare conform necesarului de finanţare comunicat de Ministerul Transporturilor. Promisă de mai bine de un deceniu, șoseaua de mare viteză ar urma să fie prima care, plecând din Ardeal, ar tranzita Moldova, ajungând până la granița cu Republica Moldova.

O idee veche de zece ani

Ideea autostrăzii A8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni - numită și ”a Unirii” tocmai pentru că e gândită să facă legătura între provincii - a apărut în urmă cu mai bine de un deceniu. Încă din 2007 Compania de Autostrăzi a început întocmirea documentației necesare pentru construcția șoselei de mare viteză, potrivit jurnaliștilor Ziare.com. Până în 2010, cu o cheltuială de circa 4,8 milioane de euro, se întocmise deja și studiul de fezabilitate. Practic, în teorie, se ajunsese la etapa alegerii unui constructor, așa ca n-ar mai fi trebuit să treacă multă vreme până la începerea lucrărilor. Cu toate astea, s-au scurs doi ani fără ca cineva să miște un deget. Așteptarea părea să fi meritat, însă, în momentul în care, în 2012, Comisia Europeana (CE) și-a exprimat acordul de a cofinanța construcția drumului. Cu o condiție: documentația să fie revizuită. Motivul: CE considera ca era nevoie de o pregătire mai bună a construcției, mai ales că bună parte din autostradă urma să fie realizată în zone dificile, muntoase.

Sesizare la DNA făcută de Curtea de Conturi


În consecință, în 2015, Compania de Autostrăzi a contractat Aecom Ingineria SRL - Consitrans SRL - Search Corporation SRL ca să revizuiască studiul de fezabilitate pe care aceeași societate îl întocmise deja, cu câțiva ani înainte. Apoi a suspendat contractul, din cauză că a rămas fără bani. Abia în 2016 s-a reluat lucrul la revizuirea documentației. Și, din păcate, nici de această dată lucrurile n-au fost duse la bun sfârșit. Motivul: în 2017, Curtea de Conturi a sesizat DNA cu privire la faptul că se cheltuiesc mulți bani pe revizuirea unui studiu de fezabilitate care deja costase o avere. La acel moment, societatea care întocmea revizuirea a acceptat inclusiv să renunțe la suma pe care o încasase în 2010, numai să fie lăsată să își continue lucrările, iar proiectul să nu se blocheze. Cu toate acestea, proiectul s-a blocat, în luna ianuarie a acestui an, când Compania de Autostrăzi a reziliat contractul de revizuire a documentației.

Încercări de îngropare a proiectului


Între timp, autoritățile au început să prezinte tot soiul de planuri care riscă să îngroape definitiv proiectul Autostrăzii A8. Spre exemplu, s-a propus ca partea din Moldova a autostrăzii să fie realizată în parteneriat public privat (PPP). Apoi, s-a vehiculat ideea renunțării la A8 și realizarea, în schimb, a autostrăzii A13 Bacău-Brașov. De fapt, în Master Plan - document care ar trebui să stabilească strategia de dezvoltare în Transporturi, în România, pentru mai mulți ani - e prevăzută realizarea ambelor autostrăzi. Deputatul USR Cătălin Drulă consideră, însă, că la acest moment construcția A8 ar trebui să fie prioritară. Intuind că statul ar putea încerca sa scape, la un moment dat, de responsabilitatea construirii A8, 70 de deputați și senatori (membri ai PNL, PSD, USR, PMP și UDMR) au inițiat, încă din 2017, un proiect de lege care să determine Ministerul Transporturilor să continue planul Autostrăzii Unirii. Proiectul celor 70 a fost adoptat de Senat și a ajuns în Camera Deputaților, unde a fost modificat cu amendamente ale Comisiei de Transporturi. În ultimii ani, ieșenii au organizat numeroase manifestații în scopul susținerii proiectului, cerându-le partidelor politice să promoveze o lege în acest sens.

Citit 1377 ori Ultima modificare Miercuri, 07 Noiembrie 2018 20:40

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro