România celebrează două decenii de la un moment fundamental în istoria modernă: semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană. Pe 25 aprilie 2005, la Luxemburg, un nou capitol se deschidea pentru țara noastră, alături de Bulgaria. Drumul a fost anevoios, început cu 12 ani mai devreme, pe 1 februarie 1993, odată cu semnarea Acordului de Asociere. Cererea oficială de aderare a fost depusă în iunie 1995, iar decizia Consiliului European din decembrie 1999 de a deschide negocierile, alături de alte șase state, a pavat drumul către integrare.
Președintele interimar Ilie Bolojan a subliniat, pe platforma X, importanța acestui moment: "E o oportunitate să recunoaştem beneficiile apartenenţei la UE şi să ne concentrăm pe consolidarea acestui parcurs, pentru un viitor mai sigur şi mai prosper pentru toţi cetăţenii României."
Privind retrospectiv, România a parcurs etape cruciale în procesul de integrare europeană. Aderarea deplină la spațiul Schengen, la 1 ianuarie 2025, reprezintă cea mai recentă reușită notabilă. Un alt avantaj major îl constituie fondurile europene accesate, care au depășit 100 miliarde de euro de la aderare până în prezent, conform datelor Ministerului Finanțelor, la 31 ianuarie 2025.
Impactul apartenenței la UE se reflectă semnificativ în evoluția economică a României. PIB-ul s-a triplat, crescând de la 98 miliarde de euro în 2006 la 350 miliarde de euro în 2024. În paralel, venitul mediu net a crescut de cinci ori, de la 900 de lei în 2007 la 5.355 de lei în 2025. Investițiile străine directe au urmat o tendință similară, depășind 5,73 miliarde de euro în 2024, conform forbes.ro. România are în continuare la dispoziție resurse financiare europene considerabile pentru a-și susține dezvoltarea, prin programul PNRR, cu o alocare de 29,2 miliarde de euro. La acesta se adaugă Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, care aduce un plus de 46 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 2.400 de euro pentru fiecare cetățean român.
La rândul său, România și-a manifestat angajamentul european prin acțiuni concrete de solidaritate. A fost primul stat membru care a găzduit rezerva strategică medicală a Uniunii Europene în timpul pandemiei de COVID-19 și a trimis echipe medicale în sprijinul Italiei, țara europeană cea mai afectată inițial. De asemenea, în contextul dramatic al războiului din Ucraina, România a înființat un hub umanitar european și internațional la Suceava, pentru coordonarea ajutorului oferit celor afectați.
Aniversarea a 20 de ani de la semnarea Tratatului de Aderare reprezintă un moment de bilanț, dar și de reflecție. Beneficiile concrete ale integrării europene sunt incontestabile, însă provocările rămân - fie că vorbim de implementarea eficientă a reformelor, fie de alinierea percepțiilor publice la nivelul mediei europene.