Deși legea antidronă a fost promulgată încă din luna mai de către Ilie Bolojan, la acel moment președinte interimar, aplicarea sa concretă întârzie. Documentul legislativ, care oferă Armatei dreptul de a doborî aparatele de zbor fără pilot, nu poate fi pus în practică în lipsa normelor de aplicare, detalii esențiale pentru modul în care forțele armate ar trebui să intervină.
Din informațiile Digi24, aceste norme ar urma să fie discutate în cadrul unei viitoare ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), însă până acum nu a fost anunțată o dată certă. Regulamentele sunt vitale pentru stabilirea pașilor de acțiune: cine dă ordinul de atac, ce tip de armament poate fi folosit și în ce condiții se ia decizia de a neutraliza o dronă.
Fără aceste norme, România rămâne într-o poziție vulnerabilă în fața unor potențiale atacuri cu drone. „Este o situație care face ca România să fie vulnerabilă în fața dronelor, însă asta nu înseamnă că România este și o țintă sigură în fața acestor aparate de zbor”, avertizează specialiștii.
Chiar și în lipsa acestor prevederi, Armata Română poate totuși să intervină. Constituția obligă forțele militare să protejeze populația, iar în cazul în care un astfel de aparat se apropie de o zonă locuită sau de o instituție guvernamentală, decizia de a-l distruge ar fi luată imediat.
Totuși, absența normelor poate genera întârzieri: fiecare secundă pierdută între consultările interne și aprobările pe linie ierarhică poate transforma o situație controlabilă într-o criză.
Adoptarea rapidă a normelor ar permite armatei să acționeze eficient, reducând timpul de reacție la doar câteva secunde – un aspect esențial în contextul amenințărilor de securitate din regiune.
